Cât scoate „taxa de stâlp” din bugetele companiilor de stat. Hidroelectrica ar putea plăti 40 de milioane de euro în plus la impozit

Noul impozit pe „construcțiile speciale” anunțat de Guvern va lovi puternic bugetele companiilor la stat, în condițiile în care, într-o notă aferentă ordonanței de guvern obținute de Ziarul Financiar, printre construcțiile vizate se numără inclusiv infrastructura rutieră și feroviară din România, administrată de CNADNR, respectiv CFR SA.

Rămâne însă incert dacă impozitul vizează doar construcțiile aflate în proprietatea companiilor sau și pe cele aflate în concesiunea acestora. Pe de o parte, în ordonanță se precizează că impozitul se aplică asupra „valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor„, în timp ce, lista oficială care urmează să fie folosită este cea a construcțiilor aflate în grupa 1 din „Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe”, o grupă care cuprinde numeroase elemente de infrastructură rutieră, feroviară și energetică aflate în propritate publică.

Totodată, din textul ordonanței reiese că impozitul de 1,5% pe care statul îl va percepe unor categorii de construcții exceptate până acum va reprezenta venit la bugetul de stat. Cu toate că obiectivul ordonanței este „extinderea sferei de impozitare a construcțiilor”, noile taxe nu vor fi colectate de către autoritățile locale, cum se întâmplă, spre exemplu, cu impozitul pe clădiri plătit de companii, impozit care reprezintă o taxă locală, respectiv venituri la bugetele administrațiilor publice teritoriale.

„Impozitul reglementat de prezenta ordonanță de urgență reprezintă venit al bugetului de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanței Guvernului 92/2003, republicată, privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în ordonanță.

Hidroelectrica va plăti 40 de milioane de euro în plus la impozit

Hidroelectrica are active de circa 20 de miliarde de lei, echivalentul a 800 de milioane de euro. În situația în care noul impozit va fi aplicat, taxele pe care compania le datorează statului vor crește cu 40 de milioane de euro.

„Am făcut un calcul de impact. Hidroelectrica ar plăti în plus, cu titlu de taxe și impozite pe clădiri, 160 de milioane de lei, adică 40 de milioane de euro. Este o cifră foarte mare. 40 de milioane de euro va ajunge să reprezinte chiar profitul Hidroelectrica în condițiile în care marjele scad. Evident că fie milion în plus pe care îl dai la stat afectează profitabilitatea”, a declarat pentru gândul Remus Borza, președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica și fost administrator judiciar al companiei.

În cazul Hidroelectrica, impozitul s-ar aplica pe construcțiile hidrotehnice, mai exact pe baraje și pe acumulări.

„60% din energia produsă de Hidroelectrica e pe firul apei, iar 40% din acumulări”, a mai explicat Borza.

CNADNR ar putea plăti impozit pe 16.000 de km de drumuri și autostrăzi

Pe lista construcțiilor speciale ce urmează să fie supuse impozitării figurează și infrastructura rutieră, mai exact „infrastructură drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulație, marcaje, etc)”.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) deține în concesiune, conform statutului său, „infrastructura de drumuri de interes public național, pe care o utilizează în vederea realizării scopului și obiectivului său de activitate”.

În același document sunt definite „elementele concrete ale infrastructurii rutiere de autostrăzi și drumuri naționale”. Aceste elemente sunt reprezentate atât de rețeaua de drumuri, poduri, tuneluri, viaducte, locuri de parcare, indicatoare de semnalizare rutieră, cât și de clădirile destinate apărării sau exploatării drumurilor naționale.

CNADNR administrează cea mai mare parte a infrastructurii rutiere din România. La finele anului trecut, aceasta măsura peste 16.300 de km, din care circa 930 de aflau în administrarea consiliilor municipale și orășenești, potrivit datelor Curții de Conturi și ale Institutului Național de Statistică (INS).

Dacă statul va decide că impozitarea de aplică și construcțiilor aflate în concesiune, CNADNR ar urma să plătească impozite pentru circa 15.400 de km de drumuri naționale și 550 de km de autostrăzi.

CFR SA: 11.000 km de linii și 930 de stații și halte

CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare din România, are în concesiune 10.637 de km de linii și 930 de stații și halte în mișcare, potrivit datelor companiei.

La acestea se mai adugă „un număr de 17.945 poduri și podețe cu o lungime totală de 142,33 km, 179 tuneluri cu o lungime totală de 68,730 km, din care 171 tuneluri pe linii în circulație cu o lungime de 62,280 km și 11.473 km terasamente cu lucrările de apărare, consolidare, drenare și protecție aferente acestora”, potrivit unui raport de audit din 2011.

În situația în care Guvernul inteționează să impoziteze doar elementele de infrastructură feroviară aflate în proprietatea privată a CFR SA atunci taxa s-ar aplica „valorii de inventar a tuturor gărilor și depourilor, a unor macazuri, a liniilor construite din resurse proprii. Cam 15-20% din inventarul CFR SA”, a explicat pentru gândul Ștefan Roșeanu, fost director CFR Călători, adăugând că noul impozit va împovăra companiile din domeniul feroviar, subfinanțate în ultimii ani.

„CFR-urile vor plăti pentru dezvoltarea de infrastructură rutieră. Pentru CFR Călători, de exemplu, acciza de 7 eurocenți/litru la carburanți va însemna o cheltuială de 4,5 milioane de euro pe an, bani care vor merge la un fond pentru construcția de drumuri”, a mai spus el, adăugând că operatorii privați de transport călători pe calea ferată vor plăti statului, în total, alte cinci milioane de euro în plus, pentru noua acciză.

Companiile private din domeniul energiei vor avea de asemenea cheltuieli mai mari cu impozitele, începând de anul viitor.

Ordonanța prevede introducerea impozitului pe sonde de țiței și gaze, precum și pe construcțiile pentru transportul energiei electrice.

Petrom are 9.000 de astfel de sonde, în timp ce GDF SUEZ Energy România are în administrare 16.000 de kilometri de conducte de gaze, iar E.ON 18.800.

Cum se va calcula noul impozit

Impozitul pe construcții speciale va fi același aplicat persoanelor juridice pentru clădiri, respectiv 1,5%.

Această cotă va fi aplicată bazei impozabile, definită drept „valorea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior evidențiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcțiilor, din care se scade valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosință, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite și taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz”.

Cu toate că nu este foarte clar dacă noul impozit va fi aplicat și construcțiilor aflate în concesiune, nu în proprietatea companiilor private sau de stat, în cazul impozitului pe clădire, spre exemplu, sarcina fiscală îi revine concesionarului.

„Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri”, se arată în Codul Fiscal.

În nota sinteză se arată însă că vizate sunt acele construcții „prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004, cu modificările și completările ulterioare”, cu excepția clădirilor pentru care se percepe impozit și în prezent.

Impozitul va intra în vigoare anul viitor.