Familia Cârpaci, care a preluat o clădire a Spitalului de Copii Timișoara, are 144 de proprietăți. Ciuhandu acuză că „foarte multe falsuri” în Timișoara au fost făcute de funcționari, avocați și notari

Familia Cârpaci, care recent a preluat un imobil al Spitalului de Copii Timișoara, este una dintre cele mai bogate familii de romi din oraș, având 144 de proprietăți, majoritatea în zona centrală, autoritățile cerând sprijinul Guvernului în cazul romilor ce au cumpărat sute de clădiri din Timișoara.

Sute de clădiri istorice, în proprietatea familiilor de romi; Ciuhandu: „S-a lucrat mână în mână – notari, avocați, instanțe”

Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, în oraș au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii.

Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Inițial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin amenințări sau șicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub prețul pieței.

Conform presei locale, „romii de catifea” sau „mafia imobiliară țigănească” au pornit, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, o adevărată „vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reușeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preț redus locuințele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timișoreană.

Cei care s-au văzut nevoiți să-și vândă locuințele unor familii de romi povesteau că, în miez de noapte, se trezeau cu bătăi în ușă, cu inundații în casă sau chiar cu excremente pe ușa de la intrarea în locuință, iar în unele cazuri erau amenințați sau îmbrânciți.

Presa locală a relatat deseori despre Ionelaș Cârpaci și Vișinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației fostului primar al Timișoarei Ghorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul orașului, în urma unor retrocedări.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, fostul primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu a spus că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcționari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obținut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancționa.

Ciuhandu acuză că „foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcționarii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocați care au lucrat „mână în mână”.

„Au fost hotărâri judecătorești prin care s-au retrocedat imobile către foștii proprietari și ăștia au vândut mai departe romilor. Instanțele nu aveau cum să retrocedeze direct familiilor de romi pentru că acestea nu aveau proprietăți. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi și ei s-au intabulat. Primăria Timișoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituții publice și cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătorească în instanțe și le câștigau. În situațiile de acest gen, noi eram chiriași. Aceeași situație era la fostul Spital de Oncologie, care a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, și aceasta este părerea mea personală, că au lucrat mână în mână diverși: notari, avocați, instanțe”, afirmă fostul primar.

Gheorghe Ciuhandu mai spune că a fost amenințat de familiile de romi pe care le-a „deranjat” atunci când era la conducerea Primăriei Timișoara.

„M-au amenințat în fel și chip pentru că le-am demolat case. Construiau fără autorizație și erau în flagrantă încălcare a legii, dar acolo unde instanța a decis nu prea am avut ce face. Îmi amintesc că mi-au pus la telefon, noaptea, să îmi cânte Prohodul și apoi mă întrebau «ți-e bine, mai trăiești? Când m-am dus la Parchet și am spus, mi-au zis să depun în scris”, a adăugat Ciuhandu.

Fostul prefect de Timiș Ovidiu Drăgănescu: „Nici Primăria și nici instanțele nu au verificat procurile cu care romii veneau să își revendice casele”

Și fostul prefect de Timiș Ovidiu Drăgănescu spune că a încercat să stopeze fenomenul, dar că nu a primit sprijin.

„Nici eu nu bănuiam că sunt chiar atâtea proprietăți, că trec de sută per clan, e stupefiant, mai ales că majoritatea nu sunt apartamente de blocuri necăjite, ci toate sunt proprietăți din zona istorică, zonele protejate ale Timișoarei, în care locuiau vârfurile intelectualității orașului, profesori, medici. Cu atât mai grav e că aceste sute de proprietăți înseamnă sute de destine izgonite din propriile case, sute de acte de șantaj ori violență și sute de eșecuri ale statului de a interveni prin instituțiile sale. Eu am încercat și, din păcate, am fost singurul, o spun fără aroganță, pentru că nu m-a ajutat nimeni, am fost singurul care a încercat să tragă un semnal de alarmă”, a declarat Drăgănescu.

El spune că unele instituții nu au verificat cu atenție actele cu care romii veneau să își revendice proprietățile.

„Am conștientizat la nivelul instituțiilor că în acest oraș Codul Penal este încălcat pe jumătate. După plecarea mea, au apărut doar câteva cazuri, e drept rare având în vedere complexitatea fenomenului, în care unii baștani au ajuns în fața legii. Mă refer aici la cazul Centrului Cultural Francez, era primul caz în care unui rom care avea un fals document de la un urmaș i s-a întocmit dosar la Parchet pentru fals și uz de fals. Aceasta pentru că nici Primăria și nici instanțele nu au verificat acele procuri cu care romii veneau să își revendice casele. Încă din 1997, când eram deputat, am avut primele sesizări la cabinetul meu din partea unor cetățeni care locuiau pe strada Trandafirilor și care mi-au spus că e vorba de procuri false care erau folosite pentru redobândirea unor apartamente. De atunci am încercat la Ministerul de Interne, am cerut și colegilor de la SIE să verificăm prin diaspora dacă mai există persoanele respective și dacă se poate lua legătura cu ele. Pentru București fenomenul părea foarte îndepărtat, iar pentru Timișoara, toate persoanele care au condus vremelnic Primăria, Prefectura, Poliția și instanțele nu au văzut acest fenomen. Nu a existat”, a declarat Drăgănescu.

Drăgănescu a spus că instituțiile locale nu s-au folosit de dreptul de preempțiune pentru a cumpăra casele care mai târziu au ajuns în proprietatea romilor.

„Ce se mai poate face? Este foarte târziu, deoarece mai e puțin și faptele vor fi prescrise. În 2007, când se împlineau cei zece ani în care nu se puteau vinde, potrivit Legii retrocedărilor, iar romii puteau merge la notar să își ia casele, am cerut ca Primăria, Consiliul Județean, Ministerul Culturii prin direcțiile sale, să se folosească de dreptul de preempțiune. Căci până atunci, foștii proprietari șantajați vindeau prin procură. Toate se vindeau legal la notar, și cu promisiune de vânzare, abia din 2007. Primăria putea atunci să meargă să își exercite dreptul și am sesizat să îl folosească și să cumpere la prețul indicat în promisiunea de vânzare. Dar nu s-a folosit de el. A fost, din păcate, o lecție amară a instanței pe care a dat-o instituției. Mi-a respins acțiunea și mi s-au pus și despăgubiri imense ca să mă oprească din acțiunea mea, ca Instituție a Prefectului. Așa că Primăria, Consiliul Județean, Ministerul Culturii nu s-au folosit de dreptul lor și casele s-au vândut. Singurul lucru ce se mai poate face este să se ia toate dosarele din arhiva Primăriei Timișoara, din arhiva Judecătoriei, Tribunalului, Curții de Apel și să se găsească ilegalitățile. Pentru că Primăria pierdea proces după proces, pentru că «uita» să depună la timp documente la dosar. Nu știu cum se face, dar romii câștigau mereu cu Primăria”, a adăugat fostul prefect.

Autoritățile locale cer ajutor de la Guvern

Viceprimarul Timișoarei Traian Stoia a declarat corespondentului MEDIAFAX că Primăria verifică acum modul în care mai mulți romi au ajuns să fie proprietari ai unor case istorice, în acest sens autoritățile cerând ajutor de la Guvern.

„Nu este vorba neapărat numai de romi, ci de casele care s-au luat și nu s-a respectat legea. Sunt clădiri luate și de blonzi cu ochi albaștri. Romii au luat cât au putut, samsarii au luat ce au putut. Romii au ocupat zona centrală, clădiri de importanță istorică, de multe ori au intrat în ele cumpărând un apartament la subsol și demisol, apoi au cumpărat apartamentele la prețuri total nerealiste, prin diferite metode. Noi continuăm ce am început. Facem controale și așteptăm rezultate. De altfel, fac controale de șapte-opt luni, să văd cum au intrat în posesie. Controalele le facem cu sprijinul celor din Primărie, am cerut inclusiv Secretariatului General al Guvernului și avem sprijin de la cel mai înalt nivel”, a declarat viceprimarul Traian Stoia.

De asemenea, directorul Direcției Fiscale din Primăria Timișoara, Adrian Bodo, a declarat corespondentului MEDIAFAX că romii, la fel ca alți timișoreni, își plătesc impozitele: „Între 85 și 90 la sută dintre contribuabili își achită an de an impozitele la Direcția Fiscală. Romii nu au un alt comportament decât ceilalți contribuabili”.

Clanul Cârpaci are 144 de proprietăți în Timișoara, majoritatea în zona centrală

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timișoara este familia de Cârpaci.

Potrivit unui document al Direcției Județene de Finanțe Timiș, obținut de corespondentul MEDIAFAX, familia Cârpaci are 144 de proprietăți, majoritatea în zona centrală a orașului, pe bulevardele C.D. Loga, Take Ionescu și Mihai Viteazu, pe Calea Dorobanților și Splaiul Tudor Vladimirescu, dar și pe strada Mihai Eminescu.

Astfel, Vladimir Cârpaci, zis „Pipi”, care la începutul lunii noiembrie a evacuat Secția de Pneumologie și Laboratorul Spitalului de Copii din Timișoara, are nu mai puțin de 37 de proprietăți în Timișoara. El are 19 clădiri de locuit, 17 terenuri intravilane, un garaj și 14 parcări. Bărbatul, în vârstă de 38 de ani, are proprietăți pe bulevardul Mihai Eminescu, pe strada Cluj, pe strada Paris, pe Splaiul Tudor Vladimirescu și pe Calea Dorobanților.

Spre exemplu, casa de pe Bulevardul Mihai Eminescu deținută de Vladimir Cârpaci este acum în reparații, nefiind într-o stare foarte bună, iar la unele încăperi lipsesc ferestrele.

La rândul său, un alt membru al acestei familii, Nonu Cârpaci, are 17 proprietăți, dintre care șase clădiri de locuit, șase terenuri intravilane și cinci subsoluri sau anexe. Pe Bulevardul Loga la nr. 33, el are un teren de 100 de metri pătrați, o clădire de peste 100 de metri pătrați, cu subsol, demisol și două etaje. Proprietarul a renovat casa în anul 2009, iar odată cu renovarea a tăiat mai mulți copaci din fața proprietății. La acea vreme, prefectul de atunci Ovidiu Drăgănescu a tras un semnal de alarmă în acest sens, însă nimeni nu a intervenit. Acum, aproape întreaga clădire este închiriată, iar în unele încăperi funcționează un salon de cosmetică.

Alți membri ai familiei, Covaci și Mandița Cârpaci, au șapte proprietăți pe bulevardul C.D. Loga și una pe bulevardul Victor Babeș. Pe C.D. Loga nr. 8, aceștia au trei apartamente, o parte dintr-un al patrulea și sunt coproprietari la alte două, alături de Zina Stanciu și Viorica Iacob. Totodată, pe bulevardul C.D. Loga la nr. 10 Vladimir Cârpaci are un apartament, iar Angelica Cârpaci deține un alt apartament. Pe bulevardul C.D. Loga la nr. 12, proprietar este Covaci Grefier, iar la nr. 14 Stancu Trifu. Pe C.D. Loga nr. 16 proprietar este Ionică Cârpaci.

Proprietățile de pe bulevardul C.D. Loga nr. 8, 10, 12 și 16 sunt vile cu demisol, parter și câte un etaj sau două ori cu mansarde. Acestea nu sunt renovate, iar în unele dintre ele, la demisol, funcționează diferite firme.

Alți membri ai acestei familii, Marcel și Ion Cârpaci, dețin o casă pe strada Crișan la nr. 5, iar pe bulevardul Mihai Eminescu la nr. 6, Maria Cârpaci are două apartamente, cărora li se adaugă o casă pe strada Petre Ispirescu, un imobil de pe bulevardul C.D. Loga la nr. 40 și zece apartamente tot pe Loga, la nr. 40 A. Ultimele două proprietăți reprezintă o vilă renovată, cu curte, dar și fostul sediu al PSD Timiș, pe fațada căruia proprietarii au scris cu vopsea „Casă de vânzare”. Social-democrații din Timiș s-au mutat în anul 2011 din acest sediu, în altul pe care l-au închiriat. Președintele PSD Timiș, Titu Bojin, declara, la momentul mutării, că proprietarul i-a transmis că din 31 august 2011 urma să le perceapă chirie, astfel că s-a preferat varianta mutării.

Pe strada Academician Alexandru Borza, care este paralelă cu bulevardul C.D. Loga, sunt mai multe palate de romi cu parter, etaj și mansardă și terase.

„Clanul” Cârpaci cuprinde mai multe familii purtând același nume și chiar membri cu prenume identice, iar aceștia au în total 144 de proprietăți în Timișoara – vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații.

Un alt reprezentant al familiilor de romi din Timișoara, Mihai Stroia, are șase mașini și două case, teren intravilan de peste 150 de metri pătrați și un imobil de aproape 100 de metri pătrați pe Calea Dorobanților nr. 20. De asemenea, el are mai multe parcele de teren și clădiri însoțite de locuri de parcare.

Ionel Sandner, considerat și el unul dintre cei mai bogați romi din Timișoara și unul dintre „artizanii mafiei imobiliare”, nu are pe numele său nicio proprietate, figurând doar cu domiciliul pe strada Brașov, la nr 1.

Ionel Sandner, zis Ionelaș, a avut probleme cu legea, fiind arestat în mai 2010, însă acum se află în libertate. Atunci a fost acuzat că în perioada 2006-2008 a beneficiat de două dispoziții de restituire a unor imobile din Timișoara, ambele emise în fals, în numele primarului de atunci, Gheorghe Ciuhandu, prejudiciind o firmă privată și bugetul local cu aproape 550.000 de euro.

Nici Vișinel Stanca nu are pe numele său nicio clădire.

Dacă Vișinel Stanca, care locuiește pe strada General Berthelot la nr. 2, nu are declarată niciun fel de proprietate, familia din care face parte are case și terenuri, aproximativ 30 de proprietăți, în total.

Monica Mihai, care locuiește la aceeași adresă de pe strada General Berthelot la nr. 2, are două case și un teren pe bulevardul Mihai Viteazu, la nr. 26, însemnând peste 1.600 de metri pătrați, dar și imobile în suprafață de peste 500 de metri pătrați. Mai exact, este vorba despre clădirea în care până la sfârșitul anului 2012 a funcționat Clinica de Oncologie din Timișoara. În decembrie 2012, clinica a fost mutată în spațiul fostului internat al Colegiului Tehnic „Ion I.C. Brătianu”, care aparține Primăriei, după ce imobilul în care funcționa unitatea spitalicească a fost retrocedat. Pe ușa clădirii a fost pus lacătul și nimeni nu a mai făcut vreo reparație.

Casa Muhle, intrată tot în propietatea romilor, scoasă la vânzare cu două milioane de euro

Casa Muhle a fost construită în secolul al XIX-lea și a aparținut florarului Wilhelm Muhle, cel care a creat primul soi de trandafir românesc, fiind considerată una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din municipiu, care a ajuns însă o ruină.

La începutul anilor 2000, clădirea monument istoric a fost cumpărată de familia de romi Stancu, care a început diverse „lucrări de restaurații, reparații generale, modificări interioare și exterioare prin consolidări”, potrivit autorizației emise de Primăria Timișoara. În luna mai 2012, lucrările făcute de romi la Casa Muhle au fost sistate de autoritățile locale deoarece proprietarul a demolat acoperișul, deși nu avea autorizație.

În evidența fiscală apare cu domiciliul pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 3, acolo unde se află Casa Muhle, Mirela Stanca, în vârstă de 43 de ani. În luna septembrie, aceasta a făcut o ofertă Primăriei Timișoara de vânzare a Casei Muhle, ea cerând două milioane de euro, în timp ce autoritățile locale au spus că ar putea oferi între 250.000 și 500.000 de euro.

„Consiliul Județean Timiș nu e interesat. Primăria e interesată să recupereze acest monument, dar la un preț real, stabilit de evaluatori. Proprietarii cer acum două milioane de euro”, declara viceprimarul Timișoarei Traian Stoia., care consideră că imobilul nu valorează mai mult de 500.000 de euro, cu atât mai mult cu cât se află într-o stare avansată de degradare.

De-a lungul timpului, sute de timișoreni au protestat în fața Casei Muhle, legând panglici albe pe gardul clădirii și afișând o pancartă pe care scria: „Salvați Casa Muhle”. Ei au cerut transformarea Casei Muhle în casă memorială.

Clădiri în care funcționează spitale ori clinici, retrocedate și ele și ajunse apoi în posesia romilor

Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, după ce în 1 noiembrie a fost evacuată secția de Pneumologie a Spitalului de Copii și Laboratorul, pentru alte clădiri în care funcționează clinici sau spitale se plătesc chirii.

Astfel, pentru sediul de pe bulevardul Revoluției 1989 nr. 12, unde funcționează clinica ORL, Tribunalul Timiș a decis ca unitatea sanitară să rămână acolo până în anul 2014 dacă plătește o chirie modică.

Pentru Clinica de Balneofizioterapie a Spitalului Municipal de pe bulevardul C.D. Loga nr. 42-44, Primăria încă se judecă cu proprietarii. Pentru că dosarul este nesoluționat, municipalitatea nu plătește chirie, dar dacă va pierde, există posibilitatea să plătească retroactiv, precum și daune de judecată.

Ambulatoriul Spitalului Municipal de pe strada Mugurilor nr. 1-3 îi aparține fiicei lui Vișinel Stanca, iar Secția de Oftalmologie a Spitalului Municipal a fost revendicată de Direcția de Culte. Spitalul funcționează acum cu chirie.

Și terenul pe care se află Secția de Neuropsihiatrie Infantilă de pe strada Corbului nr. 3 a fost revendicat de fostul proprietar.

Tototdată, nu se știe deocamdată care va fi soarta corpului de clădire al Spitalului de Copii care adăpostește acum Clinica de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică, clădire aflată deocamdată în litigiu, deoarece unitatea medicală se află în proces cu proprietarii.