Parlamentul European a aprobat, miercuri, pachetul legislativ privind Politica de coeziune a Uniunii Europene pentru exercițiul bugetar 2014-2020, în cadrul căreia România va primi 7,25 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al PE.
Ca și în actualul exercițiu bugetar, Regulamentul Fondului de coeziune prevede că statele membre eligibile pentru finanțare sunt cele al căror produs național brut pe cap de locuitor este de mai puțin de 90% din media comunitară. România va beneficia în cadrul acestui fond, în valoare totală de 66 de miliarde de euro, de o sumă de 7,25 miliarde de euro, între 2014 și 2020.
În schimb, domeniul de aplicare al Fondului de coeziune a fost extins, astfel încât „să includă acordarea de sprijin pentru eficiența energetică și pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul locuințelor, astfel cum este prevăzut deja în cazul infrastructurilor și întreprinderilor publice, și să numere printre prioritățile de investiții sprijinul pentru termoficarea urbană cu randament ridicat și cogenerarea de energie termică și electrică”, potrivit textului adoptat, miercuri, cu 617 voturi „pentru” și 39 de voturi „împotrivă”.
Regulamentul privind Fondul de coeziune prevede excluderea de la acordarea de sprijin a fabricării, prelucrării și comercializării tutunului și a produselor din tutun și a întreprinderilor aflate în dificultate.
O altă schimbare importantă vizează întreprinderile care devin eligibile pentru sprijin întrucât promovează proiecte pentru eficiență energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile, deoarece s-a ajuns la un acord pentru a crea posibilitatea ca și alte întreprinderi în afară de IMM-uri să poată primi asistență. În acest context, a fost adoptat și un raport al eurodeputatului PSD Victor Boștinaru.
„Propunerea Comisiei sprijinea eficiența energetică și investițiile în energie regenerabilă doar pentru clădiri publice și IMM-uri. Aici am făcut un efort considerabil și am reușit să extindem sprijinul prin Fondul de coeziune pentru sectorul public și privat. Sectorul de locuințe reprezintă 40% din consumul total final de energie în UE și 36% din totalul emisiilor de CO2, astfel încât am considerat că este necesar să extindem eligibilitatea și pentru clădirile private pentru a crește eficiența energetică și procentul de utilizare a energiei regenerabile și pentru a reduce emisiile de carbon”, potrivit unui comunicat al europarlamentarului social-democrat.
În ceea ce privește mediul, pe lângă sprijinul pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul locuințelor și pentru termoficare și cogenerare, s-a ajuns la un acord pentru investiții în sectoarele apei și deșeurilor cu scopul de a îndeplini cerințele acquis-ului Uniunii în materie de mediu și, pe lângă aceasta, de a satisface nevoile identificate de statele membre.