Beijingul a anunțat sâmbătă crearea unei „zone de identificare și apărare aeriene” în Marea Chinei de Est, care include insulele aflate sub controlul Japoniei dar care sunt revendicate de China, provocând un protest puternic din partea autorităților de la Tokyo, relatează AFP.
Crearea acestei noi zone de apărare aeriană este însoțită de reguli pe care este necesar să le respecte toate avioanele care o tranzitează, sub amenințarea unei intervenții a forțelor armate, a anunțat Ministerul chinez al Apărării într-un comunicat.
Aeronavele este necesar să furnizeze planul precis de zbor, să-și afișeze în mod clar naționalitatea și să mențină comunicații radio care să le permită să „răspundă în mod rapid și adecvat cererilor de identificare” formulate de autoritățile chineze.
Trasarea acestei zone de apărare aeriană, prezentată pe o hartă difuzată pe site-ul ministerului, arată că zona acoperă o suprafață întinsă în Marea Chinei de Est, între Coreea de Sud și Taiwan.
Potrivit hărții, zona include arhipelagul Senkaku, insule aflate sub controlul Japoniei, dar rvendicate de Beijing sub numele Diaoyu. Ca atare, ea înlacă apele teritoriale japoneze.
Japonia a reacționat puternic față de anunțul Beijingului. Tokyo a anunțat că Junichi Ihara, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului japonez de Externe însărcinat cu zona Asia-Pacific, l-a sunat pe Han Zhiqiang, ministrul în post la Ambasada Chinei în Japonia, căruia i-a prezentat proteste puternice.
Ihara i-a semnalat că Japonia „nu va putea accepta vreodată zona creată de China” și că aceasta va marca „o escaladare” a tensiunilor dintre cele două țări cu privire la arhipelagul Senkaku, ceea ce ar fi „foarte periculos”, se arată într-un comunicat al ministerului japonez.
Potrivit agenției Kyodo, adjunctul ministrului japonez de Externe Akitaka Saiki intenționează să-l convoace luni dimineața pe ambasadorul chinez la Tokyo, Cheng Yonghua.
„Forțele armate chineze adoptă măsuri defensive de urgență ca reacție față de aeronavele care nu vor coopera în cadrul (procedurilor de) identificare sau care vor refuza să dea curs instrucțiunilor”, a avertizat Ministerul chinez al Apărării.
Noua zonă a intrat în vigoare sâmbătă, la ora 2.00 GMT (4.00, ora României), iar forțele aeriene sin cadrul Armatei Populare de Eliberare au început sâmbătă după-amiaza să efectueze prima misiune de patrulare regulată.
Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Yang Yujun, a oferit asigurări că instituirea acestei zone corespunde unor „practici internaționale obișnuite”, este menită să „protejeze suveranitatea statului” și să „mențină securitatea teritoriilor și apelor teritoriale”.
„Acest tip de zonă, stabilită în afara limitelor spațiului aerian teritorial, permite unei țări să identifice, supravegheze, controleze și preia în sarcină avioane” înainte ca acestea să pătrundă în spațiul aerian național, a subliniat el, notând că „anumite țări” au creat o asemenea zonă încă din 1969, referindu-se la Japonia.
Potrivit agenției oficiale China Nouă, după crearea primei zone de identificare și apărare aeriene de către Statele Unite în 1950, aproximativ 20 de țări i-au urmat exemplul.
„Este o măsură necesară în exercitarea de către China a drepturilor sale legitime de a se apăra. (Această zonă) nu vizează pe nimeni în particular și nu va afecta libertatea de circulație în spațiul aerian respectiv”, a declarat Yang într-un interviu publicat pe site-ul ministerului.
Însă această zonă ar putea spori riscurile unei confruntări neprevăzute, în contextul în care nave aparținând Pazei de Coastă chineze și-au multiplicat în ultimele luni incursiunile în apele din jurul Insulelor Senkaku.
Ministrul japonez al Apărării Itsunori Onodera aprecia la sfârșitul lui octombrie că aceste incursiuni chineze repetate constituie „o zonă gri” între „perioade de pace și situații de urgență”.
Cu câteva zile mai înainte, Ministerul chinez al Apărării utiliza expresia „act de război” , avertizând autoritățile de la Tokyo împotriva oricărei eventuale acțiuni împotriva avioanelor sale fără pilot.
De peste un an, relațiile chinezo-japoneze se află la cel mai scăzut nivel din cauza acestui diferend teritorial, care s-a amplificat după naționalizarea de către Tokyo, în septembrie 2012, a trei dintre cele cinci insule care fac parte din arhipelag.