Top 3 mituri legate de grăsimile din alimentație

Grăsimile sunt nutrienți adesea evitați de majoritatea persoanelor pe motiv că acestea sunt responsabile de apariția kilogramelor în plus. Total greșit afirmă nutriționiștii, care precizează că ponderea grăsimilor în dieta zilnică ar trebui să fie de 30%.

Specialiștii spun că în jurul acestor nutrienți au apărut tot felul de povești, cele mai multe având ca bază dovezi nefondate. Dr. Maria Nițescu, medic primar în igiena alimentației și nutriției, a realizat pentru gândul un top 3 mituri legate de grăsimile din alimentație.

● Mit: O alimentație corectă presupune eliminarea grăsimilor.

Realitate: De regulă, suntem tentați să credem că pentru a fi sănătoși trebuie să renunțăm la grăsimi. Nimic mai greșit. Nutriționiștii spun că grăsimile sunt foarte importante pentru organism, ele reprezintă furnizorul principal de energie, intră È‹n structura membranelor tuturor celulelor și a sistemului nervos, participă È‹n procesele de coagulare a sângelui, È‹ntăresc sistemul imunitar și, nu È‹n ultimul rând, contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E și K. „Tocmai de aceea, instituții recunoscute la nivel internațional recomandă ca aportul de grăsimi să reprezinte până la 30% din aportul caloric zilnic. Vorbim desigur, È‹n principal, despre grăsimile „bune”, mono și polinesaturate și doar de un de procent redus, mai exact sub 10% din aportul caloric zilnic, de grăsimi saturate și trans, grăsimi ‚rele”, responsabile de ateroscleroză și implicit de apariția afecțiunilor cardiovasculare”, a precizat dr. Nițescu.

● Mit: Grăsimile sunt toate la fel, indiferent de sursa din care provin.

Realitate: Din punct de vedere caloric, grăsimile sunt toate la fel, dar, din punct de vedere al efectelor asupra sănătății, vorbim de grăsimi „bune” și așa numitele grăsimi „rele”. Cele „bune” sunt cele mono și polinesaturate, iar cele „rele” sunt grăsimile saturate și trans. „Grăsimile bune se găsesc în uleiurile vegetale, printre care se numără uleiul de foarea soarelui, de soia, de măsline, de porumb sau germeni de grâu, dar și È‹n alimentele care au ca ingrediente aceste uleiuri, precum margarinele de nouă generație și maionezele, È‹n fructele oleaginoase – semințe, nuci, alune de pădure, fistic, și în pește”, a spus nutriționista.

La polul opus, se află grăsimile saturate și trans care favorizează creșterea colesterolului rău din sânge, adică LDL colesterolul, și a trigliceridelor, responsabile de apariția aterosclerozei. „Aceste grăsimi se găsesc È‹n untură, È‹n carnea grasă, precum și È‹n produsele de cofetărie și patiserie. Esențial este să știm să alegem grăsimile care ne fac bine și să evităm grăsimile care contribuie la creșterea colesterolului peste limitele normale. De asemenea, nu trebuie să uităm că felul È‹n care pregătim alimentele poate contribui la transformarea unei grăsimi bune È‹ntr-o grăsime care nu aduce beneficii pentru sănătate”, menționează medicul.

● Mit: Margarina este produsă prin hidrogenare și nu are beneficii asupra sănătății.

Realitate: „Realitatea este că margarinele tartinabile existente astăzi nu sunt obținute prin hidrogenarea uleiurilor vegetale, proces ce genera apariția acizilor grași trans, ci prin prin amestecarea uleiurilor vegetale (de in, de rapiță, de floarea soarelui), cu o cantitate mică de grăsime vegetală de palmier și cu apă”, spune dr. Nițescu. Nutriționista completează că aceste uleiuri din compoziția margarinei conțin È‹n mod natural vitamina E și grăsimile esențiale, Omega 3 și Omega 6, nutrienți importanți È‹n special È‹n menținerea colesterolului È‹n limite normale.