Scandal în Senat. Noua lege a minelor care ar fi rezolvat „problema Roșia Montană” a picat la două voturi: „Aparatul nu a funcționat”

Scandal în plenul Senatului pe legea minelor modificată, pregătită ca un paravan pentru Roșia Montană după ce proiectul inițial trasmis de Guvern a fostrespins în Parlament ca urmare a neînțelegerilor din USL. După trei încercări de vot, în urma cărora proiectul a picat de două ori cu 85, respectiv 86 de voturi (fiind o lege organică, erau necesare 87 de voturi), senatorii au respinsactul normativ la o diferență de doar două voturi.

După prima rundă de vot, când legea minelor a fost respinsă, doi senatori PSD, Ioan Chelaru și Leonard Cadăr, au reclamat faptul că nu le-au funcționat aparatele de vot. „Domnule președinte. Este vorba despre votul meu personal, toată lumea a văzut, nu mi-a funcționat aparatul. Vă rog să supuneți aprobării reluarea votului”, a spus Chelaru, în plen.

„Eu conduc ședința, domnilor senatori. Verificăm situația domnilor senatori Chelaru și Cadăr. Oleacă de paciență, domnule senator Barbu. Avem doi senatori care au fost în sală și nu le-a funcționat…”, a spus președintele de ședință, pesedistul Cristian Dumitrescu, în timp ce din sală se auzeau nemulțumiri potrivit cărora cei doi nu ajunseseră în sală la momentul votului. „Avem listele de vot, dovedește că doi senatori nu au putut să-și exercite dreptul de vot deoarece aparatul nu a funcționat”, a adăugat Dumitrescu.

Din a doua încercare a votului a rezultat însă că raportul suplimentar al legii minelor a fost adoptat cu 88 de voturi. Chiar și așa, la votul final, pe proiectul de lege, acesta a fost respins cu doar 85 de voturi „pentru”, verdictul fiind întâmpinat cu aplauze din partea senatorilor, dar și cu vociferări.

„Lucruri ca acestea se întâmplă când se forțează nota. Dacă ar fi putut exista o înțelegere mai bună a raportului, e posibil ca rezultatul să fi fost altul. Pe procedură s-au depășit orice limite”, a spus liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu.

„Nu se poate chiar așa, să urlăm și să țipăm. Îi mulțumesc domnului Rădulescu că a subliniat acest fapt”, a mai spus președintele de ședință.

În aceste condiții, legea minelor va merge la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Ce cuprinde noua lege a minelor

În forma modificată a legii minelor articolele din proiectul de lege al Guvernului pentru Roșia Montană au fost practic mutate, aproape fără greșeală.

Potrivit modificărilor, exploatările miniere, inclusiv cea de la Roșia Montană, ar fi fost făcute mult mai ușor. Mai precis, pentru ca o astfel de exploatare să înceapă ar fi nevoie ca proiectul respectiv să fie declarat de interes public național printr-o hotărâre de guvern.

Astfel, la articolul 3 se dă definiția proiectelor de interes public deosebit: „proiecte miniere ale căror beneficii economice și sociale pe care statul și/sau unitățile administrației locale le-ar obține direct sau indirect din proiectul respectiv, sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate cu condiția refacerii mediului la finalizarea proiectului”.

Potrivit noii legi, exproprierile vor fi făcute la fel ca în cazul drumurilor, fără ca proprietarul să aibă drept de refuz, ci doar posibilitatea atacării în instanță a sumei primite de la titularul licenței. Noile amendamente din legea minelor arată că, deși expropriator este statul român, prin intermediul Ministerului Economiei, fondurile pentru plata despăgubirilor vor veni de la compania care va exploata.

La fel ca în cazul proiectului Roșia Montană, când Ministerul Justiției a subliniat o serie de vicii de neconstituționalitate vizavi de prevederile privind exproprierile, problemele rămân aceleași: nu va fi nevoie de aprobarea indicatorilor tehnico-economici (actualul art.9, alin. (4)), exproprierile fiind făcute în baza legii 255/2010, iar dreptul de administrare asupra imobilelor expropriate va fi acordat tot prin negociere directă titularului licenței pe o perioadă de până la 49 de ani.

Diferența apare atunci când titularul unei licențe de exploatare va dori să modifice un traseu sau să desființeze un drum, lucru care va putea fi făcut doar cu aprobarea poliției rutiere și a administratorul drumului.

Redevență de 6%

O prevedere interesantă în noua lege a minelor este și cea referitoare la redevențe. La fel ca în proiectul Roșia Montană, unde se prevedea o redevență de 6% pentru aur și argint, și în legea minelor s-a introdus un alineat la articolul 45, cu aceeași prevedere. „O cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile de aur și argint în cazul proiectelor miniere de interes public deosebit, valoare ce va rămâne nemodificată pe întreaga durată a proiectelor respective”, se arată în art. 45, alin. (a1), alineatul următor, dând posibilitatea titularului licenței de exploatare să facă plata în natură.

La fel ca în proiectul de lege inițiat de Guvern în cazul Roșia Montană, și în noua lege a minelor se regăsește amendamentul care face referire la posibilitatea ca titularul licenței să primească drepturi reale asupra proprietăților din cadrul perimetrului.

„În vederea implementării proiectelor miniere de interes public deosebit, titularii licențelor de exploatare pot dobândi drepturile reale asupra terenurilor aflate în perimetrele de exploatare, fără a se urma procedurile prevăzute de art 45., alin. (5) și următoarele din Legea 46/2008- Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv de la formele asociative cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 1/2000″, se arată în articolul 10 (3) din legea minelor sau vechiul capitol IV, punctul 2, din proiectul inițial pentru Roșia Montană.

Tehnologia folosită

Nici în privința tehnologiilor folosite pentru exploatarea resurselor naturale nu s-au făcut modificări. Chiar dacă nu se precizează explicit că trebuie folosită o anume metodă de exploatare, firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „tehnologii recunoscute, la momentul autorizării, ca fiind printre cele mai bune la nivel industrial”. În acest context, potrivit datelor făcute publice în cadrul comisiei speciale Roșia Montană, exploatarea cu cianuri este metoda care s-ar încadra în această prevedere.

În cadrul dezbaterilor din plenul Senatului, pedelistul Nicolae Vlad Popa a subliniat faptul că noua lege a minelor este, de fapt, proiectul Roșia Montană reloaded.

„Aceste puține amendamente, adică peste 80, fac ca legea minelor să fie proiectul Roșia Montană reloaded sau Roșia Montană sub acoperire!”, a spus, revoltat, senatorul.