Hayssam: Am vrut să fac și afaceri, și politică; până la urmă, n-am rămas cu niciuna dintre ele

Sirianul Omar Hayssam a declarat luni, la Tribunalului București, într-un nou termen al dosarului de înșelăciune și delapidare cunoscut ca „Manhattan”, că a vrut să facă și politică, și afaceri, însă, până la urmă, nu a rămas cu niciuna, iar acum plătește „prețul”.

„Sunt o victimă, pentru că am lăsat firmele pe mâinile altora. Așa este când vrei să faci și afaceri, și politică. Acum plătesc prețul pentru asta. Până la urmă, n-am rămas nici cu politica, nici cu afacerile. Multe dintre declarațiile martorilor sunt sugerate de procuror la urmărirea penală”, a spus Omar.

Sirianul a adăugat faptul că „nimeni nu este ușă de biserică”, însă el nu și-a produs să fraudeze statul român.

„Poate am făcut un impozit mai mic sau un TVA mai mare, însă, dacă stăteam să mă gândesc cum să fac aceste infracțiuni, n-aș mai fi avut timp de nimic și cu atât mai puțin să candidez la un post de parlamentar”, a mai spus el.

Tot la termenul de luni au fost audiați cinci martori, iar unul dintre aceștia, fost angajat al lui Omar Hayssam, a declarat că era administrator al mai multor firme, însă a descoperit acest lucru „întâmplător”. „Am întrebat un notar dacă mai sunt administrator la alte societăți și nu mi-a dat niciun răspuns. Omar Hayssam a aflat de acest episod, m-a sunat și mi-a reproșat acest lucru”, a spus martorul, în fața instanței.

Martorul a adăugat, pe de altă parte, că a participat, în numele lui Omar Hayssam, la o licitație la care s-au vândut mai multe bunuri ce i-au aparținut lui Nicolae Ceaușescu. El a explicat că s-a adus la licitație pentru ca presa să nu afle despre o eventuală astfel de achiziție făcută de sirian.

Sirianul Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.

În 2 august, Tribunalul București a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Omar Hayssam și, în lipsă, pentru Mohamad Omar, la solicitarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Judecătorul de la Tribunalul București care a decis arestare preventivă a lui Omar Hayssam a arătat în motivare că sirianul a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată și acțiunile întreprinse „a vizat sustragerea de la urmărire penală și chiar de la judecată, prezența la acest moment nefiind voluntară”.

Mai multe imobile, terenuri și instalații industriale, precum și peste un milion de euro sunt puse sub sechestru în acest dosar de către procurorii DIICOT în acest dosar.

Totodată, procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Omar Hayssam într-un nou dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înșelăciune și delapidare. Anchetatorii i-au adus la cunoștință lui Omar Hayssam acuzațiile din noul dosar în 2 august, iar de atunci a fost adus de la penitenciar la DIICOT de mai multe ori pentru a fi audiat, însă acesta nu a dat declarații pe motiv că nu are un apărător ales.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înșelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria și Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanța supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanțele inferioare dispuseseră achitarea lui și a celorlalți inculpați.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanța supremă, două contestații în anulare, în dosarul de terorism și în dosarul „Volvo”, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestații în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați. Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.