Într-un proiect de lege asumat.inițial prin semnătură de toți liderii grupurilor politice din Parlament, aleșii au strecurat un paragraf pe care, suspectează Agenția Națională de Integritate, ar vrea să îl folosească pentru a supune la vot pierderea mandatului în caz de incompatibilitate sau de conflict de interese. Revocarea unui parlamentar care a primit în instanță o decizie ar urma, în această situație, să fie opțională, lăsându-se la latitudinea colegilor.
Legea înfierată de ANI, pentru „posibilitatea Parlamentului de a aprecia asupra interdicției aplicabile unui deputat sau senator, prin lipsirea de efecte a unei hotărâri judecătorești„, așa cum se arată în punctul de vedere trimis astăzi ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul, Mihai Voicu, îi ia, brusc, prin surprindere și pe cei care au semnat-o.
Deși lideri de grupuri politice, din cei 13 semnatari, doar unul își asumă deschis că și-a pus numele pe lege în cunoștință de cauză. „Pe mine nu mă interesează ce spune ANI. Este 100% o dezinformare. Cei cu decizii definitive și irevocabile își vor pierde mandatul. Dar domnii de la ANI ar trebui să știe că noul Cod Civil mă abilitează pe mine, Parlament, să interpretez legea”, spune UDMR-istul Mate Andras.
Alții, fie ridică din umeri, fie nu știu să fi strecurat un astfel de paragraf controversat în textul care le-a venit din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Cei mai mulți sunt brusc loviți de amnezie. Printre ei și prim-juristul Camerei Deputaților. „Am semnat, într-adevăr, dar nu mai știu. Semnez 30 de inițiative pe săptămână, de unde să mai țin minte?”, se scuză președintele Comisiei Juridice din Cameră, deputatul Bogdan Ciucă. Un lucru este cert pentru aleși: au luat „aproape cuvânt cu cuvânt” Codul parlamentarilor europeni.
Dacă inițial au apărut ca semnatari, PDL-iștii Mircea Toader și Cristian Rădulescu s-au retras de pe listă, la intervnția conducerii partidului, după izbucnirea scandalului.
PROIECTUL DE LEGE SEMNAT DE TOȚI LIDERII GRUPURILOR PARLAMENTARE
Georgescu: „Actele ANI vor fi lipsite de efecte”
Paragraful criticat de ANI este un articol din Codul de Conduită al parlamentarilor care ar urma să fie o anexă la Statutul deputaților și senatorilor, după votul din plen. Prin acest Cod, dincolo de „ținuta decentă” a aleșilor, se arată că „sfera incompatibilităților și a conflictelor de interese” este stabilită „exclusiv prin capitolul IV” din Statutul deputaților și senatorilor.
Reducerea exclusiv la prevederile Statutului, susține ANI, limitează mult riscurile pe care un parlamentar găsit incompatibil sau în conflict de interese le-ar întâmpăina. Statutul prevede analizarea într-o comisie parlamentară a situației și luarea unei decizii în plen.
Textul a intrat oficial în circuitul parlamentar pe 2 decembrie, când a trecut prin Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Sursa: Proiectul de modificare a Statutului deputaților și senatorilor
„În situația în care proiectul va fi adoptat în forma propusă, nu va mai fi posibilă aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 176/2010, pentru parlamentarii care au încălcat regimul juridic privind conflictul de interese și incompatibilitățile și, pentru care ar urma să se pronunțe decizii definitive și irevocabile de Înalta Curte de Casație și Justiție„, reclamă ANI, în punctul de vedere semnat de președintele Horia Georgescu.
TEXTUL INTEGRAL AL PUNCTULUI DE VEDERE AL ANI
O consecință directă, susțin juriștii ANI, ar fi aceea că vor fi ” lipsite astfel de efecte actele emise de Agenția Națională de Integritate”, iar funcționarii publici ar fi discriminați în raport cu parlamentarii.
„O eventuală adoptare a proiectului ar presupune o substituire a Agenției Naționale de Integritate de către Parlament, în materia verificării respectării regimului juridic privind conflictele de interese și incompatibilităților, conducând astfel la încălcarea principiului separației puterilor în stat. (…) Va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin MCV”, se arată, de asemenea, în punctul de vedere al instituției.
Semnatarii se scuză. Pelican (PC): „Nu știu care e sensul dat de ei”
Treisprezece lideri politici, și de la Putere și din Opoziție, și-au pus semnătura pe Cod: Marian Neacșu și Ilie Sârbu de la PSD, George Scuraru și Puiu Hașotti de la PNL, Mircea Toader și Cristian Rădulescu de la PDL, Mate Andras și Marko Bela de la UDMR, Bogdan Ciucă și Dumitru Pelican de la PC, Daniel Fenechiu și Haralambie Vochițoiu de la PPDD și Varujan Pambuccian, liderul parlamentarilor aleși de minorități.
Nu toți sunt însă la curent cu ce au semnat. Varianta finală a textului a venit, din ce spun parlamentarii, de la președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. „M-ați luat prin surprindere. E complicat. Am semnat, cu mult timp în urmă, dar nu știu care e sensul dat de ei. Vă rog să mă înțelegeți, sunt în aeroport cu două genți în mână, îmi spuneți niște paragrafe, niște articole, dar eu nu mai țin minte cu certitudine ce e acolo. Imediat ce voi citi obiecțiile ANI, voi da și un punct de vedere”, se scuză liderul senatorilor PC, Dumitru Pelican, contactat de gândul.
Declarându-se însă „foarte transparent”, Pelican asigură că nu va vota în plen decât „pentru cea mai curată formă”. „Nici cu imunitatea n-am fost de acord. Nu văd de ce am fi noi mai cu moț”, spune senatorul.
Pambuccian (minorități): „Mergând pe încredere am semnat”
Liderul reprezentanților miniorităților admite și el că a semnat „mergând pe încredere”. „E o chestiune pe care e bine să o discutați cu juriștii grupurilor. La nicio lege nu poți să știi tot”, se justifică deputatul, contactat de gândul.
Întrebat dacă intenția politică de a lăsa această opțiune la mâna parlamentarilor a existat, Pambuccian neagă cu fermitate. „Nu s-a discutat măcar chestiunea. Niciunul dintre colegii mei juriști nu mi-a pus așa ceva în vedere. În primul rând mă refer la Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice, de care trec foarte greu lucruri care sunt aiurea. E meseriaș”, e convins deputatul Pambuccian.
Deși „meseriaș”, Bogdan Ciucă pasează și el problema Comisiei pentru regulament. „Vă rog să întrebați acolo. Eu am semnat, într-adevăr, dar nu mai știu. Semnez 30 de inițiative pe săptămână, de unde să mai țin minte? Ce îmi amintesc, așa, vag, e că s-a luat aproape cuvânt cu cuvânt din Codul de conduită al Parlamentului European”, susține Ciucă.
Toader (PDL): „De-aia e Parlament, să răspundă politic dacă face prostii”
Regimul incompatibilităților, așa cum ar rezulta din proiect, a rămas în ceață și pentru PDL. „Discuția a fost ceva de genul ce punem în Statut aia să rămână, să nu punem 7000 de reglementări de care nu mai știe nimeni. Eu asta am cerut. Acum să vedem și ce zic cei de la ANI. În niciun caz n-am intenționat așa ceva”, susține Mircea Toader, liderul deputaților PDL, pentru gândul.
Soluția sa este rediscutarea subiectului, însă nu fără a exclude ca Parlamentul să aibă ultimul cuvânt la revocarea unui coleg. „Uitați-vă și când Parlamentul dă’ un aviz pentru arestare sau pentru începerea urmăririi penale. De-aia e Parlament, să răspundă politic dacă face prostii”, crede Toader.
Câteva ore mai târziu, după apariția subiectului în presă, și-a retras semnătura.
Mate (UDMR) : „Nu mă interesează ce spune ANI”
Senatorul Marko Bela evită și el, cu abilitate, să intre în conflictul cu ANI. „Toți liderii au semnat, nu doar eu. Am rugămintea să îl contactați pe domnul Mate, din Camera Deputaților”, sugerează Marko.
Liderul deputaților Uniunii, Mate Andras este însă convins: „este vorba de o dezinformare a ANI”. „Le recomand domnilor de la Agenție să citească Statutul. Dacă este incompatibil, un parlamentar pierde mandatul, e clar. Articolul 60 spune clar: singura abilitată să dea o interpretare este comisia specială. Și le mai recomand să se uite în Codul Civil. Ar trebui să știe că noul Cod Civil mă abilitează pe mine, Parlament, să interpretez legea”, spune Mate, pentru gândul, singurul care susține că știe „foarte bine ce a semnat”
Hașotti (PNL): „Dacă ANI constestă, modificăm fără nicio problemă”
Pe mâna lui Zgonea și a juriștilor de la Cameră au mers și liberalii. Liderul senatorilor PNL din Senat, Puiu Hașotti, susține însă că la vot parlamentarii partidului său vor ține cont de obiecțiile Agenției Naționale de Integritate.
„Dacă ANI constestă, modificăm fără nicio problemă. Obiecțiile ANI le vom lua în calcul și modificăm tot ce este de modificat”, asigură Hașotti.
Ultima încercare a parlamentarilor de a-și rezolva problemele cu ANI a fost în vară, Statutul deputaților și senatorilor fiind însă întors din drum prin câteva decizii succesive ale Curții Constituționale care a obligat la menținerea regulilor actuale. În prezent, după o decizie definitivă a instanței, un parlamentar își pierde mandatul și nu mai poate candida timp de trei ani. În cazul recent al senatorului PNL Akos Mora, CCR a lăsat însă la latitudinea Senatului decizia legată de revocarea sa, în condițiile în care incompatibilitatea a fost constatată pentru o altă funcție publică decât cea de parlamentar.