„Nazi Shazam”, aplicația prin care poliția germană va opri de la difuzare cântecele neonaziste

Poliția germană s-a înzestrat cu un nou dispozitiv tehnologic pentru a identifica în câteva secunde cântecele neonaziste, denumit „Nazi Shazam”, o referire la populara aplicație de recunoaștere muzicală de pe telefoanele mobile, Shazam, informează AFP.

Autoritățile din Saxonia, pentru moment singurul stat regional care folosește noul dispozitiv, speră să poată să identifice astfel și să închidă posturile radiofonice de pe internet care difuzează cântece de propagandă interzise.

„Muzica este o poartă de intrare pentru extremismul de dreapta, știm asta, deci, după părerea mea, acest instrument este foarte important”, a explicat în timpul unei recente prezentări pentru presă, la Dresda, Markus Ulbig, ministrul de Interne din Saxonia, unul dintre landurile în care partidul neonazist NPD înregistrează cele mai bune scoruri la alegerile locale.

VIDEO Cozonacul a devenit un LUX pentru români. Cât a ajuns să coste o felie de cozonac

20:18

ENERGIE Comisia și Banca Europeană de Investiții, 2,7 de miliarde de euro în plus prin FONDUL pentru modernizare. Câți bani îi revin României

20:09

Hard rockul nazist este într-adevăr de multă vreme un instrument de recrutare important pentu grupările de extremă dreapta, care distribuie CD-uri în timpul manifestațiilor lor.

Biroul federal de control al mediilor periculoase pentru tineret a alcătuit anul trecut o listă neagră ce conține 79 de titluri acuzate că promovează ideologia neonazistă sau că includ cuvinte rasiste, potrivit publicației Der Spiegel.

Programul informatic pus la punct în Saxonia creează un cod unic sau o „amprentă digitală” pe baza frecvențelor utilizate de cântece, apoi compară muzica suspectă cu o bază de date conținând „amprentele digitale” ale pieselor interzise.

„Programul este în mod clar mai rapid decât omul. În plus, el nu are nevoie să doarmă”, a subliniat Martin Struden, purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din landul Saxonia.

În trecut, ofițerii de poliție trebuia să asculte cântecele, apoi să compare textele cu cele ale altor piese dintr-o bibliotecă muzicală vastă.

„Aveau nevoie de o zi sau două pentru a asculta și pentru a transcrie un album”, a spus Jens auf dem Keller, însărcinat cu monitorizarea mass-media din Poliția saxonă. „Cu dispozitivul digital, acum totul durează doar o clipă”, a explicat acesta.

O tehnologie similară este folosită de aplicația pentru telefoanele mobile Shazam, care, prin analiza unui cântec difuzat, recunoaște titlul piesei și artistul care o interpretează.

Înainte de a-și folosi aplicația în viața reală, autoritățile saxone au lansat un apel în toată țara pentru a primi și alte piese muzicale cu scopul de a-și mări baza de date, care conține pentru moment 3.500 de cântece interzise.

Creșterea numărului de posturi radiofonice pe internet de extremă dreaptă din 2011 și 2012 i-a determinat pe liderii saxoni să dezvolte noul program informatic. Și, pe măsură ce grupările în chestiune își dezvoltau activitatea online, poliția este nevoită să se adapteze și să implementeze instrumente de supraveghere a internetului tot mai sofisticate.

„Neonaziștii și-au modificat strategiile, părăsind tot mai mult lumea reală pentru cea virtuală”, a subliniat Julia Wolrab, de la asociația Împotriva Uitării, Pentru Democrație, care ajută persoanele afectate de propaganda extremistă online.

Într-un raport din 2013, organizația publică de control a mass-media Jugendschutz.net (Protecția tinerilor) afirmă că grupările de extremă dreapta utilizează diverse aplicații pentru telefoanele mobile cu scopul de a difuza muzică sau videoclipuri către membrii lor și se folosesc de coduri QR (coduri bară care trimit la site-uri sau alte conținuri online) pentru a recruta.

Organizatorii „Zilelor viitorului german”, un eveniment care a avut loc în 2012, la Hamburg, îi încurajau pe participanți să își lipească acele coduri QR pe rucsacuri sau pe tricouri, pentru a se conecta discret pe site-ul lor de internet.

Același raport a constatat, totodată, o creștere, între 2011 și 2012, de aproape 50% a numărului de mesaje de extremă dreapta pe rețelele de socializare și a observat o tendință de dezvoltare a campaniilor pe acele rețele, evitând cu multă grijă simbolurile naziste tradiționale, pentru a „seduce” un număr tot mai mare de utilizatori.