Secretele din spatele hărților lumii

Pornind de la faptul că lumea este într-o continuă dezvoltare și schimbare, jurnaliștii de la National Geographic au publicat recent un material în care explică felul în care aceste modificări se reflectă pe hărțile mondiale.

Cartografierea este mai mult decât un simplu job: este vorba despre multă cercetare și atenție, explică Juan José Valdés, editor al National Geographic.

1. Cine se ocupă de cartografiere la nivel mondial

Juan José Valdés a explicat că nu există o agenție internațională care să se ocupe de asta.

„Atunci când se realizează hărți ale lumii, cartografii au la îndemână două opțiuni: să deseneze harta (potrivit legii, n. red) sau (de fapt, potrivit realității, n. red)”, a arătat acesta. „Din cauza politicilor diferite aplicate de fiecare țară la desenarea hărților, nu există autoritate internațională care să stabilească standarde de acest gen”, a adăugat el.

2. Cartografii „desenează” realitatea

Editorul National Geographic a precizat că, de obicei, cartografii schimbă hărțile în timp real.

„Noi cartografiem ce este real, ce există de fapt”, a precizat acesta, subliniind faptul că din clipa în care, spre exemplul granițele unei țări se modifică sau apar noi orașe, hărțile existente deja devin automat incomplete.

„Lumea este într-o permanentă schimbare”, a arătat acesta.

3. Cartografierea nu este simplă

Valdés a arătat că modificarea unei hărți nu se poate face doar prin simpla modificare a unei linii ce simbolizează o graniță sau prin redenumirea unei țări.

„Dacă schimbarea se produce într-o zonă sensibilă, atunci trebuie să facem cercetări extinse”, a explicat acesta. „Trebuie să vedem care este politica noului Guvern cu privire la aceast lucru. Cine administrează zona respectivă? Luăm legătura cu experți și adunăm opinii din țara respectivă”, a continuat el.

4. Denumirea locului este înșelătoare

Deseori, anumite țări au mai multe versiuni ale denumirii, unele dintre acestea fiind preferate de unele grupuri sau considerate jignitoare de altele. Valdés dă exemplul orașului indian Mumbai/Bombay.

De asemenea, trebuie să se țină cont și de numele recunoscute de autoritățile politice, mai precizează editorul National Geographic.

„Exemplul clasic: teritoriile Palestinei: plasarea acestora pe hartă stârnește nemulțumirea unora; neidentificarea teritoriilor Palestinei îi supără pe alții”, precizează sursa citată.

5. Meseria de cartograf este similară celei de detectiv

Nu orice schimbare a unei hărți este un eveniment public, sau, cel mult, este unul local. Din acest motiv, Valdés spune că petrece foarte mult timp căutând informații și știri în acest domeniu.

„Dacă în toamna lui 2010 nu am fi găsit o știre de două paragrafe pe un site obscur din Spania, nu am fi știut că în prima zi a anului 2011 au fost înființate două provincii cubaneze”, a exemplificat editorul Nationa Geographic.