Finanțare europeană de 2,6 milioane de euro pentru restaurarea Mănăstirii Putna

Autoritățile județene din Suceava au obținut o finanțare europeană de 2,6 milioane de euro pentru lucrări de restaurare și modernizare a Mănăstirii Putna, în timp ce o finanțare de un milion de euro va fi alocată Bisericii „Sfântul Simion” din Suceava, ctitorită între 1600 și 1606.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, că în scopul asigurării unui grad cât mai ridicat de absorbție a fondurilor europene aferente POR 2007-2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord Est a realocat o sumă de 6,3 milioane de euro de pe măsura de intervenție „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice” pe măsura „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe” în vederea finanțării unor proiecte aflate pe lista de rezervă.

El a precizat că astfel vor fi finanțate patru proiecte – două în județul Bacău și două în județul Suceava.

Potrivit lui Nechifor, se vor finanța cu 2,619 milioane de euro lucrări de restaurare, modernizare și conservare a Mănăstirii Putna și „lucrări la infrastructura conexă”.

Mănăstirea Putna este prima ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare și locul unde se află mormântul domnitorului. Construcția mănăstirii a fost finalizată în 1481, aceasta fiind prevăzută și cu incintă fortificată.

De asemenea, în urma acestei realocări va fi finanțată cu suma de 1,064 de milioane de euro consolidarea, reabilitarea și protejarea monumentelor de secol XVI și XVII „Turnul Clopotniță”, cunoscut și ca Turnul Roșu și Biserica „Sfântul Simion” din Suceava.

Actuala biserică datează de la începutul secolului al XVII-lea (1600-1606), fiind ctitorită de armeanul Sima (Simion) în timpul domnitorului Ieremia Movilă, iar Turnul clopotniță a fost construit în anul 1606 din cărămidă, culoarea cărămizii străbătând tencuiala și dându-i o culoare roșiatică, de unde vine denumirea de Turnul Roșu.

Din cauza degradării grave a structurii de rezistență, biserica nu a mai fost folosită timp de aproximativ 50 de ani, între 1945 și 1995, iar pentru a se evita prăbușirea, în anul 1995, printr-un protocol, Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, menținând dreptul de proprietate, a încredințat acest locaș de cult și turnul clopotniță spre consolidare, restaurare și folosință Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. În baza protocolului asumat, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților gestionează în continuare lucrările de consolidare-restaurare la turnul clopotniță și de amenajare a incintei.