Zeci de tone de sarmale făcute la Gheorgheni ajung de sărbători în Suedia, Spania sau Ungaria

Zeci de tone de sarmale preparate la Gheorgheni, în singura fabrică de profil din țară, ajung pe mesele românilor, inclusiv ale celor stabiliți în Suedia, Spania, Franța, dar în special în Ungaria, unde s-au cerut, pentru acest sezon, 16 tone. Tradiționalele sarmale i-au cucerit însă și pe străini.

La fabrica din Gheorgheni, județul Harghita, producția de sarmale este o activitate sezonieră, care începe în octombrie și se termină la sfârșitul lunii ianuarie, aceste produse tradiționale fiind vândute cel mai bine în perioada sărbătorilor de iarnă.

„Producem zilnic în jur de 5.000 de sarmale, care nu numai în România sunt transportate, avem comenzi în Franța, Spania, în Suedia și cele mai multe în Ungaria. Pentru străinătate lucrăm pe bază de contracte ferme, iar cantitățile solicitate ne sunt comunicate din timp. De exemplu, anul acesta cumpărătorii ne-au trimis comunicările încă din luna august”, explică patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni, Bajko Laszlo.

El spune că, în acest sezon, din Ungaria are solicitări pentru 16 tone de sarmale, în Spania vor ajunge cinci tone, în Franța patru tone, iar în Suedia o tonă, la aceste cantități adăugându-se necesarul pieței interne.

Sarmalele, pregătite de gospodine alese cu grijă, din ingrediente verificate

Fabrica de sarmale a fost deschisă la începutul lunii decembrie 2010. Bajko Laszlo a cumpărat un grajd, l-a transformat complet, compartimentându-l în încăperi îmbrăcate în gresie și faianță, l-a dotat cu instalații de ultimă generație și a angajat, pentru început, patru persoane. În prezent, numărul angajaților a crescut la zece.

La fabrica de sarmale, ziua de muncă începe la ora 7.00 și se încheie în jurul orei 22.00. Aici, câte patru femei lucrează în două schimburi și toate sunt gospodine alese cu grijă: să fie îndemânatice, experimentate și harnice.

În sălile unde se prepară sarmalele se intră ca într-o farmacie, cu halate și șorțuri albe, cu botoșei și bonete din plastic și mănuși de unică folosință și, aici, nici măcar inspectorii veniți în control nu au voie să intre dacă nu sunt costumați astfel.

Și produsele din care se pregătesc sarmalele sunt alese cu mare atenție. Varza se cumpără, în fiecare toamnă, de la producători din Lăzarea (Harghita) și din județul Covasna, care prezintă buletine de analiză ce atestă încadrarea mărfii în parametri chimici admiși de legislația europeană în vigoare. Murarea se face la fabrică, de către angajați, cu apă din fântână, care nu conține clor sau alți aditivi folosiți la dezinfectarea apei din rețeaua publică de alimentare a orașului, și cu sare din salina de la Praid.

„Anul trecut, am pus la murat 70 de tone de varză, din care folosim și acum, întrucât cea pusă în toamna acestui an încă nu s-a acrit. De obicei, pregătim varza murată în funcție de comenzile pe care le primim”, spune Bajko Laszlo.

Carnea provine de la o fermă din Timișoara, iar tranșarea porcilor se face tot în fabrică. Măcelarii tranșează carnea pentru tocat, dar și slăninile care merg la afumat, pentru a da gustul inconfundabil al sarmalelor tradiționale.

Rețeta, creată de soția patronului, după mai multe încercări și după ce s-a inspirat de la mamă, de la soacră

Rețeta după care se prepară sarmalele aparține gastronomiei ardelenești și este rodul mai multor surse de inspirație și încercări.

„Eu am făcut rețeta, m-am inspirat de la mama, de la soacra mea, de aici, de acolo și am făcut o mulțime de încercări, combinând ingredientele tradiționale în diferite cantități, până am ajuns la formula actuală, care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri. Folosim varză murată de noi, întotdeauna carne proaspăt tocată, punem și slănină afumată în compoziție, orez, multă ceapă călită, sare, piper, boia, mărar, cimbru și nimic altceva. Le facem ca acasă”, povestește Bajko Eniko, soția proprietarului afacerii.

În această perioadă, ea muncește cot la cot cu angajatele.

Zilnic, 45 de kilograme de carne se amestecă în malaxor cu restul ingredientelor.

„Într-o zi, fac singură 600, 700, chiar și 900 de sarmale, depinde de comenzi. În perioada asta e cerere foarte mare, lucrăm la foc continuu”, spune Orban Gyongyi, una dintre angajatele fabricii.

Sarmalele sunt puse la fiert în oale de inox, cu o capacitate de 99 de litri, acoperite și prevăzute cu un sistem electronic de monitorizare a fierberii, confecționate la comandă, în Ungaria. De la masa de lucru, sunt transportate și ridicate pe plite cu ajutorul unui cărucior cu macara, realizat după conceptul patronului.

Într-o astfel de oală încap lejer aproximativ 700 de sarmale.

Odată fierte, sarmalele sunt ambalate în caserole de 450 și 850 de grame și congelate, înainte de a fi transportate în magazinele din județ, la marile lanțuri de hipermarketuri din țară și în străinătate.

O caserolă de 450 de grame în care se află patru sarmale și câteva linguri de varză tocată se vinde la poarta fabricii cu 5,8 lei, iar una de 850 de grame, cu 8-9 sarmale și varză, cu 11,5 lei, la aceste prețuri adăugându-se TVA. Străinii sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunar pentru aceste delicatese, vândute în Ungaria cu 1.500 de forinți caserola mare și în magazinele specializate din Suedia cu 6,5 euro.

Contracte cu hipermarketuri și magazine cu specific românesc din străinătate

Patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni are contracte cu mai multe lanțuri de hipermarketuri din România și din străinătate.

Reclama și-a făcut-o participând la târguri și expoziții în țară și în străinătate. Cel mai ușor i-a fost în România, unde a dat curs tuturor invitațiilor la zilele comunei, ale satului, la bâlciuri și chiar la nunți, unde fiecare a putut să guste din produsele lui.

„Astfel de prilejuri sunt cea mai bună reclamă pentru noi. Oamenii au ocazia să guste sarmalele noastre și, dacă sunt mulțumiți de gust, devin ușor clienții noștri”, consideră Bajko.

Astfel, faima i-a mers până departe, după ce chiar oameni de afaceri români, încântați de savoarea sarmelelor din Gheorgheni, le-au povestit partenerilor din străinătate, ba chiar i-au invitat să guste, cu prilejul vizitelor în Romania. Și așa, comenzile au început să curgă, în special din țările comunitare unde muncesc mulți români: Italia, Spania, Ungaria, Germania, chiar și din Franța și din Suedia.

„Avem mai multe firme din străinătate care ne cer marfa pentru magazinele cu specific. De exemplu, sunt magazine cu profil tradițional românesc în multe cartiere din diferite țări, unde muncesc români, care se aprovizionează, pe bază de contracte, de la noi. Cererea e mare, pentru că de la români au prins gustul de sarmale și străinii”, povestește Bajko.

Românii stabiliți în străinătate, care nu ajung acasă de Crăciun și de Revelion și nu concep meniurile de sărbători fără tradiționalele sarmale, reprezintă un segment important al cererii, însă și străinii s-au „îndrăgostit” de acest produs de îndată ce l-au gustat.

„Eu consider că, odată cu sarmalele noastre, românii care nu pot veni în România de sărbători primesc o parte din țară, fac o călătorie virtuală și se simt acasă, iar străinii care au mâncat o dată s-au îndrăgostit de ele, acest lucru se vede cel mai bine din cantitățile solicitate afară, din ce în ce mai mari de la un an la altul”, susține Bajko.

Condițiile pentru comerțul intracomunitar trebuie respectate cu strictețe, iar auditul la fabrica de sarmale din Gheorgheni a fost făcut de firme specializate din Austria, înainte de a primi unda verde pentru export, fabrica primind 98 de puncte din 100 posibile.

„O condiție obligatorie este să îndeplinim cerințele pentru exportul produselor care conțin carne de porc. Printre altele, trebuie să monitorizăm temperatura și durata de fierbere a sarmalelor, care trebuie să clocotească cel puțin 70 de minute la 70 de grade Celsius, potrivit standardelor impuse pentru comerțul intracomunitar”, explică Bajko.

Sarmale se pregătesc și vara la fabrica din Gheorgheni, dar numai la cerere, cu precădere pentru export.

Când nu se fac sarmale, se pregătește „ciorba femeii harnice”

Din ianuarie, proprietarul fabricii va scoate pe piață o nouă familie de produse, alcătuită din mixuri de condimente și baze pentru supe și ciorbe din bucătăria secuiască și românească.

„Toate sunt axate pe gusturile tradiționale secuiești, care s-au amestecat mult cu bucătăria românească, mai ales în cazul ciorbelor. Vom pune în vânzare mixuri de condimente pentru mâncăruri și baze pentru ciorba ardelenească, ciorba țărănească, supa de varză și pentru o specialitate pe care noi am denumit-o «ciorba femeii harnice». Toate aromele au fost gustate și puse la punct, apoi specialiștii și-au spus cuvântul și am primit deja avizele și autorizațiile de la autoritățile abilitate, astfel încât la sfârșitul lunii ianuarie putem ieși cu ele pe piață”, spune omul de afaceri harghitean.

Antreprenorul a investit 130.000 de euro în construirea fabricii. Din această sumă, 45.000 de lei i-a împrumut de la bancă și după aproape trei ani, în septembrie, creditul a fost rambursat integral. Acum, când profitul obținut este „acceptabil”, se gândește la modernizare.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)