Pachetul minimal de servicii: Urgențe, planning familial, nașteri, monitorizare lăuze

Noul pachet minimal de servicii de sănătate – al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătății – include asistență medicală de urgență, planning familial, monitorizare gravide și lehuze, precum și consultații pentru cazuri acute.

„Pachetul minimal de servicii medicale, care se acordă neasiguraților, prevede servicii de medicină de urgență, servicii de medicină de familie, consultații de planificare familială. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită gravidei și lehuzei, prin acordarea de consultații de medicină de familie și ambulatorie, precum și asistare la naștere oricarei femei din România”, a precizat, duminică, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Astfel, pentru supravegherea gravidei „cu risc scăzut”, sunt recomandate opt vizite prenatale de rutină.

Pachetul minimal include, de asemenea, „urmărirea lehuzei la domiciliu la externarea din maternitate și la 4 săptămâni de la naștere prin consultații, recomandarea de investigatii paraclinice, trimiterea la medicul specialist obstetrică-ginecologie”, precum și „educație pentru alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și consilierea pre și post testare pentru HIV și lues (sifilis – n.r.) a femeii gravide”.

Conform aceluiași proiect, consultațiile pentru acordarea serviciilor de planificare familială constau în consilierea persoanei privind planificarea familială și indicarea unei metode contraceptive.

La capitolul servicii medicale în asistența medicală ambulatorie, pachetul minimal include: servicii medicale pentru cazurile medicale acute, supraveghere și depistare de boli cu potențial endemo-epidemic și consultații de monitorizare a evoluției sarcinii la risc și lehuziei.

„Consultația medicală pentru cazurile acute se acordă în limita competenței și a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia își desfășoară activitatea medicul specialist. În cazul urgențelor medicale care depășesc competența se asigura acordarea asistenței medicale de urgență adecvată până la transferul pacientului prin sistemul de urgență 112 sau prin mijloace proprii cu bilet de trimitere pentru internare în spital pentru cazurile care depășesc posibilitățile de rezolvare în ambulatoriul de specialitate, dar care nu pun viața în pericol. Internările de urgență în spital se fac doar prin unitățile de primiri urgență și nu se decontează în ambulatoriu, fiind obligatorie acordarea asistenței medicale la nivelul competenței până la transferul acestora către UPU în vederea investigării și a internării”, prevede proiectul.

În același proiect se menționează că depistarea bolilor cu potențial endemo-epidemic „include, după caz, examen clinic, diagnostic prezumtiv și trimiterea la spitalele de specialitate pentru confirmare și tratament”.

În privința serviciilor în spitale, proiectul pachetului minimal prevede ca în situația în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, cu excepția unităților, compartimentelor de primiri urgență și a altor structuri de primiri urgențe (camere de gardă acolo unde nu există UPU/CPU) unde calitatea de asigurat nu trebuie dovedită, unitățile acordă servicii pentru cazurile medicale de urgență, având obligația să evalueze situația medicală a pacientului și să îl externeze dacă serviciile medicale de urgență nu se mai justifică.

„La solicitarea pacientului, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitalicești de către acesta”, se mai arată în proiectul pachetului minimal.

Ministrul Sănătății a explicat că serviciile de spitalicești pentru cetățenii neasigurați vor include servicii medicale pentru toate cazurile de urgență, dar și pentru bolile cu potenția endemo-epidemic.

„Aplicat în mod corect, acest pachet – mă refer și la cel de bază, și la cel minimal – va putea să micșoreze costurile din spitale, ceea ce ne dă nouă speranța că în următorii trei ani vom putea să actualizăm tarifele pe care astăzi le practică spitalele și pe care le decontează casele județene de asigurări de sănătate, astfel încât în 2016 să ajungem la decontarea tarifelor reale”, a mai spus Eugen Nicolăescu.

Potrivit ministrului, pachetele vor putea produce efecte reale numai după introducerea și funcționarea cardului electronic de asigurat și a dosarului electronic și după o înăsprire a controalelor la furnizorii de servicii medicale.

Proiectul este în dezbatere publică până în 22 ianuarie.

Numărul românilor care au asigurare de sănătate este estimat la 18 milioane, iar cel al neasiguraților, la două milioane.