Muzeul Țăranului Român va fi consolidat din septembrie 2014. Lucrarea va costa 6 milioane de euro

Clădirea monument istoric care găzduiește Muzeul Țăranului Român din București va fi consolidată începând din septembrie 2014, a declarat Virgil Nițulescu, directorul muzeului, luni, în timpul unei conferințe de presă. Lucrarea va dura doi ani și va costa 6 milioane de euro. directorul MTR a declarat că pe durata consolidării expozițiile permanente nu vor fi închise în totalitate.

„Probabil că în luna septembrie va vor începe lucrările de consolidare a clădirii monument istoric. Luna trecută, am semnat în calitate de beneficiar contractul cu constructorul. Trebuie să va amintesc că acest proiect de consolidare este realizat în baza unei finanțări pe care România a obținut-o în urma unui contract încheiat în 2005 (…) între România și Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Era un împrumut de 250 de milioane de euro. Era la acea vreme cel mai mare împrumut pe care l-a acordat vreodată Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, împrumut din care (…) s-a finalizat construcția Bibliotecii Naționale a României, s-au făcut lucrări la Teatrul Național, la Opera Națională, la Muzeul Antipa (…) În sfârșit, ne-a venit și nouă rândul, și, cum am spus, în septembrie sperăm să putem începe propriu-zis lucrările de consolidare”, a spus Virgil Nițulescu.

Potrivit lui Nițulescu, consolidarea clădirii din Șoseaua Kiseleff, numărul 3, va fi efectuată de firma de construcții Aedificia și va dura cel puțin doi ani, interval în care expoziția permanentă a Muzeului Țăranului Român nu va fi închisă în totalitate.

Potrivit site-ului Unității de Management a Proiectului, o structură înființată în martie 2007, ca o consecință obligatorie a parafării Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului Reabilitarea monumentelor istorice din România, valoarea investiției la Muzeul Țăranului Român, alocată prin Acordul-cadru de împrumut, este de 7.914.188 euro, fără TVA. Această sumă cuprinde lucrările de proiectare și de execuție.

Pe de altă parte, printre celelalte proiecte avute în vedere pentru 2014 de conducerea Muzeului Țăranului Român se numără reamenajarea Studioului „Horia Bernea” – ca sală de proiecții, de spectacole și de conferințe-, precum și organizarea unei noi săli de expoziții permanente la mansarda imobilului din Șoseaua Kiseleff, numărul 3.

De asemenea, pe lângă expozițiile dedicate artiștilor populari și atelierele etnografice, Muzeul Țăranului Român va sărbători pe 6 februarie atestarea documentară a comunei Roșia Montană.

În cadrul conferinței de presă de luni, Virgil Nițulescu a mai spus că proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Țăranului Român cu Muzeul Satului și la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat. „Nu în ultimul rând, și o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulțumesc domnului prim-ministru pentru că a înțeles să facă un pas înapoi și să renunțe, așa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern”, a declarat Virgil Nițulescu.

Totodată, Virgil Nițulescu și-a exprimat speranța că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Țăranului Român din București susținând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

„Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâți ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă și, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noștri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (…)”, a afirmat Virgil Nițulescu.

Președintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică, pe 17 decembrie, intenția premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Țăranului Român cu Muzeul Satului.

În aceeași zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Țăranului Român s-ar „desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greșeală pe care a făcut-o „cu vădită intenție” numai „regimul comunist”.

Muzeul Țăranului Român din Capitală a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).

Teodora Nicolau, [email protected]