Politica românească în 2014 – șpagat la europarlamentare, contorsionim la prezidențiale

Miza politică majoră a anului 2014 va fi reprezentată de alegerea viitorului președinte, fapt care va face ca toate celelalte mize, inclusiv cea reprezentată de scrutinul pentru Parlamentul European, să fie subsecvente.

Întrebarea politică majoră a începutului anului 2014 este legată de USL și de momentul în care acest proiect politic, care a debutat în februarie 2011, va fi considerat epuizat.

De răspunsul la această întrebare depinde, în esență, întreg parcursul politic al anului 2014.

Dacă USL se menține ca proiect politic, atunci actualul status-quo se perpetuează în condițiile înțelegerii inițiale, care prevede că liderul PNL, Crin Antonescu, este candidatul Uniunii la prezidențiale.

Dacă USL se rupe, reconfigurarea scenei politice devine iminentă, în contextul în care va fi necesară conturarea și probarea unei noi majorități parlamentare care, în lipsa PNL, va trebui să sprijine Guvernul.

Se rupe USL?

Anul 2014 ar putea fi anul ruperii USL.

Tensiunile dintre co-președinții Victor Ponta și Crin Antonescu, dar și faptul că majoritatea parlamentară nu a funcționat în momente politice cheie, evidențiate la sfârșitul sesiunii parlamentare trecute, denotă faptul că ruperea USL ar putea fi iminentă.

Potrivit unui scenariu vehiculat în Parlament, USL ar putea să se rupă chiar la începutul anului 2014, respectiv la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie.

În acest prim scenariu, PSD ar putea convoca în luna martie un Congres prin care să stabilească o alianță electorală cu UNPR și PC la alegerile europarlamentare și să decidă asupra unui candidat propriu la alegerile prezidențiale.

Al doilea scenariu vizează ruperea USL înainte de alegerile europarlamentare din luna mai, pentru a permite PSD și PNL să candideze separat în condiții reale de campanie, în care candidații fiecărui partid se pot ataca politic, fără a exista componenta de apartenență la Uniune.

Al treilea scenariu are în vedere ruperea USL imediat după alegerile europarlamentare. Din perspectiva acestui scenariu, PSD și PNL ar urma să candideze separat la europarlamentare, ruptura fiind determinată de scorul mai mare obținut de PSD, care ar reclama, ulterior, să dea și candidatul la prezidențiale în virtutea ponderii deținute la nivelul electoratului.

Majoritatea alternativă – momentul adevărului?

Un moment politic aparte al anului 2014 ar putea fi constituit de probarea „majorității alternative” existentă în Parlament, înainte de eventuala rupere efectivă a USL.

Acest eveniment va fi tranșant pentru existența în continuare a USL, în condițiile în care PSD ar putea proba faptul că deține majoritatea absolută, fără PNL, în plenul reunit și majoritatea absolută în Camera Deputaților, alături de UNPR, PC și reprezentanții minorităților.

În acest moment, PSD deține deja, potrivit calculelor parlamentare, această majoritate alternativă.

Europarlamentarele, test pentru prezidențiale?

Alegerile europarlamentare se vor desfășura, în România, în data de 25 mai. Românii vor merge la urne pentru a-i alege pe cei 32 de viitori deputați care îi vor reprezenta în Parlamentul European, față de 33, câți sunt în actuala legislatură.

Rezultatele din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene vor fi anunțate în seara zilei de duminică, 25 mai.

Europarlamentarele, prin interesul redus pe care îl suscită, „beneficiază”, de regulă, de o prezență redusă de urne. Tocmai de aceea, acest tip de scrutin reprezintă un test pentru partide, respectiv pentru forța lor de mobilizare a propriului electorat.

În acest sens, europarlamentarele reprezintă un test pentru prezidențiale, pentru că, de principiu, candidatul susținut de partidul care va reuși cel mai bun scor la scrutinul european pornește cu prima șansă în competiția pentru prezidențiale.

Anul 2014 va reprezenta, așadar, un test pentru partide, care „se vor întinde” cât vor putea și vor face, într-o exprimare plastică, un șpagat pentru a obține cât mai multe voturi la europarlamentare.

Contorsionism la prezidențiale?

Intenția oficială, publică, pentru care alegerile prezidențiale au fost detașate de cele parlamentare – decizie consfințită la revizuirea Constituției în 2003 – a vizat faptul ca partidele să nu mai fie implicate în lupta dintre candidații la prezidențiale.

Lucrurile nu stau, însă, așa cum s-a intenționat, iar practica ulterioară a demonstrat acest lucru. Partidele sunt foarte implicate în alegerile prezidențiale, ele fiind structurile prin care se face efectiv mobilizarea electoratului la vot.

Anul 2014 va fi, așadar, nu numai un an al alegerilor – europarlamentare și prezidențiale – dar și un an al partidelor, pentru că partidele vor face un șpagat la europarlamentare pentru a atrage cât mai mulți votanți, dar la prezidențiale vor deveni cu adevărat contorsioniste pentru a-și maximiza numărul de voturi în favoarea candidaților pe care îi vor susține.

Astfel, în scenariul în care PSD va susține un candidat propriu, partidul va trebui să dea dovadă de o mobilizare excelentă a propriului electorat, fie că îl va susține pe actualul premier, Victor Ponta, fie că se va opta pentru un tandem, Ponta rămând premier, iar candidat la prezidențiale urmând să fie un social-democrat sau un apropiat al partidului.

Cazul PNL, care va trebui să își mobilizeze în mod excepțional propriul electorat în situația în care înțelegerea cu PSD nu va mai fi valabilă și își va susține în alegeri propriul candidat, este similar.

În aceeași situație se vor afla și PDL, care îl va susține pe Cătălin Predoiu, dar și Forța Civică, al cărei candidat va fi Mihai Răzvan Ungureanu, dar și oricare altă formațiune politică.

Candidatul dreptei – miraj sau scenariu posibil?

Prefigurarea unui candidat unic al dreptei care să contabilizeze toate voturile de dreapta, precum și electoratul volatil și nemulțumiții, reprezintă piatra de temelie a unor scenarii care sunt vehiculate deja în perspectiva lui 2014.

Unul dintre aceste scenarii pornește tot de la un scenariu, respectiv cel al ruperii USL. Într-o atare perspectivă, potrivit acestui nou scenariu, PNL ar urma să se erijeze în port-drapelul dreptei, care va lupta cu PSD și care va coaliza formațiunile de dreapta, inclusiv PDL sau FC, nevoite să susțină candidatul liberal la prezidențiale. Tot în acest scenariu, Crin Antonescu ar urma să își aroge rolul de unic candidat al dreptei.

Revizuirea Constituției, în 2014?

Având în vedere faptul că președintele Traian Băsescu a promulgat Legea referendumului care prevede pragul de 30% pe 14 decembrie, noaptea, posibilitatea ca în 2014 să fie inițiat un referendum de revizuire a Constituției, în condițiile acestei legi, a devenit minoră.

A devenit însă, la nivelul politicienilor români, un loc comun faptul că viitorul președinte își va exercita mandatul constituțional de cinci ani, în baza prevederilor actualei Legi fundamentale.

Astfel, potrivit declarațiilor recente ale liderilor USL, referendumul privind revizuirea Constituției ar putea avea loc, cel mai probabil, în prima parte anului 2015.

Nu trebuie însă eludată varianta ca un astfel de referendum să aibă loc, dar în condițiile actualei legi, care prevede un prag de 50%.

2014 – anul descentralizării efective?

Legea descentralizării a fost adoptată, prin angajarea răspunderii, în anul 2013. Din cauza contestării la Curtea Constituțională, aceasta nu a intrat, însă, în vigoare.

Actul normativ va fi examinat din punct de vedere constituțional, Curtea urmând a se pronunța asupra sesizării formulate de PDL în data de 10 ianuarie 2014.

După pronunțare și publicarea motivării, actul normativ va intra în vigoare dacă sesizarea PDL va fi respinsă și dacă va fi promulgat de către președintele Băsescu.

Dacă sesizarea va fi acceptată, legea va reveni în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. În acest al doilea caz, intrarea în vigoare ar putea trena. De asemenea, legea poate fi retrimisă Parlamentului de către șeful statului.

În momentul în care, însă, legea va intra în vigoare va produce efecte, domeniile ce urmează a fi descentralizate – ca și competențe, atribuții și instituții – fiind sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul și sportul, autorizarea și clasificarea în turism, cluburile și bazele sportive, taberele școlare, precum și componentele teritoriale legate de pescuit.

Auspicii ale unei viitoare „coabitări”, în 2014?

Prima întrebare majoră a anului 2014 vizează, așadar, momentul ruperii USL. A doua întrebare, subsecventă, îi privește pe viitorii candidați la prezidențiale, pe de o parte, și partidele sau alianțele care îi vor susține.

Există însă și o a treia întrebare majoră, legată de sfârșitul anului 2014: viitorul președinte va fi susținut de majoritatea parlamentară?

Dacă răspunsul este negativ, sfârșitul anului 2014 va reprezenta, de fapt, începutul unei noi „coabitări”.