Legea prin care străinii pot cumpăra teren agricol în România, trimisă de Băsescu la reexaminare

Legea care stabilește modul cum se pot vinde și cumpăra terenurile agricole din extravilan în contextul liberalizării pieței funciare la 1 ianuarie 2014 a fost trimisă de președintele Traian Băsescu în Parlament, la reexaminare. De la titlu până la neclaritățile legate de dreptul de preemțiune sau de dovedirea calității de agricultor a unor cumpărători cărora li se dă prioritate, Băsescu ridică șapte obiecții la proiectul de lege inițiat de Guvern prin Ministerul Agriculturii.

Prima obiecție: titlul. Președinția cere Parlamentului să schimbe inclusiv titlul legii, cu reproșul că acesta se referă la persoanele fizice, în timp ce textul reglementează și vânzarea-cumpărarea de către personae juridice. „consider că aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare”, susține Băsescu în cererea de reexaminare.

A doua observație: ADS poate vinde terenurile statului fără licitație. O omisiune legată de naționalitatea persoanelor juridice care vor vinde sau cumpăra terenuri în România face ca actuala Agenția a Domeniilor Statului (ADS), care urmează a fi preluată de Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, să poate scoate la vânzare terenurile statului fără licitație. „Vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenției Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitație publică și nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege”, susține, în schimb, Băsescu.

A treia observație: cum se dovedește calitatea de agricultor. Noua lege dă „persoanelor care desfășoară activități agricole pe raza administrativ-teritorială a localității”, ca și coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini și statului român dreptul de a cumpăra terenurile din extravilan cu prioritate, prin negociere. Președinția reclamă însă că actul normativ „nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calității de agricultor”, acestea urmând să se stabilească prin norme de aplicare. „Apreciez oportun ca aceste criterii să fie prevăzute în cuprinsul legii, iar nu într-un act normativ inferior legii”, consideră Băsescu.

A patra observație: aceeași autoritate care are drept de preemțiune îl și verifică. După intrarea în vigoare a legii ar urma să se înființeze Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare care preia atribuțiile ADS. În acest fel, Autoritatea va avea drept de preemțiune și va putea cumpăra, în numele statului român, terenurile agricole extravilane. Legea îi dă însă aceleiași Autorități și atribuțiile de verificare a exercitării dreptului de preempțiune, cât și a condițiilor legale de vânzare-cumpărare de către potențialul cumpărător. „Consider oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorități, iar nu celei implicate efectiv în desfășurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempțiune”, arată președintele.

A cincea observație: avizul final, la nivel central. În reglementările propuse de Guvern, Autoritatea central va emite avizul încheierii contractului de vânzare-cumpărare al terenurilor de către persoanele fizice. Băsescu reclamă pe de o parte că persoanele juridice sunt omise, iar pe de altă parte că „emiterea avizului de către o autoritate centrală va duce, inevitabil, la îngreunarea procedurilor”.

A șasea observație: momentul intrării în vigoare. Potrivit proiectului, Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltăriielaborează în 30 de zile normele metodologice pentru aplicarea legii. „Pentru a se evita un blocaj în ceea ce privește tranzacțiile, consider că ar trebui să se prevadă ori că legea va intra efectiv în vigoare la data aprobării prin hotărâre a Guvernului a normelor metodologice, ori că, în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a legii până la data aprobării normelor metodologice, urmează a se aplica legislația civilă, de drept comun, în materia dreptului de preempțiune”, arată Băsescu în cererea de reexaminare.

A șaptea observație: ce se întâmplă dacă un teren nu se cumpără cu drept de preemțiune. „Legea trebuie să prevadă și procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempțiune nu este exercitat de către beneficiarii legali (coproprietarii, arendașii, proprietarii vecini, persoanele care desfășoară activități agricole pe raza administrativ-teritorială a localității, precum și statul român), iar vânzătorul terenului, pe piața liberă, primește o ofertă de preț mai mică decât cea din oferta de vânzare a terenului agricol extravilan făcută la momentul declanșării procedurii de vânzare”, coonsideră președintele.

În momentul în care va primi o ofertă de la un cetățean străin, vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor și afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă prețul cerut pentru teren, numele și prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafața, categoria de folosință și documentele cadastrale. Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vândut cetățeanului străin.

Piața funciară a fost liberalizată la 1 ianuarie 2014, dată de la care și cetățenii străini pot cumpăra teren agricol în România. În prezent, străinii care vor să achiziționeze pământ în România trebuie să înființeze o firmă persoană juridică română.

Conform datelor reprezentanților Ministerului Agriculturii, străinii dețin în prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.