Urmează marea „ieșeală” din penitenciare. 6.000 de pușcăriași așteaptă Noul Cod Penal pentru a cere eliberarea

Intrarea în vigoare pe 1 februarie a Noului Cod Penal poate determina și un val de eliberări din penitenciare. Unele estimări arată că prevederile mai blânde ale noilor norme penale pot duce la eliberarea a peste 6000 de deținuți. Activarea noului cod nu înseamnă că pe 1 februarie cei 6000 de deținuți vor ieși pe porțile închisorilor. Dosarele celor peste 31.000 de deținuți din România sunt acum analizate caz cu caz de comisii speciale. Celor 6000 de deținuți ar putea să li se adauge și alte câteva mii de pușcăriași care ar putea beneficia de legea grațierii dacă ea este adoptată de parlament sau prin Ordonanță de Urgență.

Horațiu Drumbravă, membru CSM, a anunțat la ultima ședință de plen că, potrivit unei analize a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în urma intrării în vigoare a Noului Cod Penal peste 4500 de deținuți ar fi „propozabili” pentru eliberare. Această cifră este provizorie pentru că se bazează pe analiza a situației juridice a 19.000 de deținuți dintr-un total de peste 31.000. Astfel că o estimare arată că în final peste 6000 de pușcăriași ar putea solicita eliberarea.

De ce Noul Cod Penal aduce eliberarea? Răspunsul este unul simplu. Noul Cod Penal a scăzut limitele de pedepse pentru unele infracțiuni. Astfel că, spre exemplu, un inculpat condamnat la cinci ani de închisoare pe o infracțiune care avea ca maximum exact cinci ani poate constata că acum aceeași infracțiune în Noul Cod este pedepsită cu un maximum de trei ani. Astfel că dacă acest inculpat a ispășit deja 3 ani instanța poate constata că și-a finalizat sentința. În alte cazuri, deținuții pot cere eliberarea condiționată datorită micșorării pedepselor. În dreptul românesc există principiul legii penale mai favorabile și, din acest motiv, chiar dacă un deținut a fost condamnat pe codul actual, el poate fi eliberat pe noul cod dacă prevederile din noua lege îi sunt mai favorabile.

Cum vor fi eliberați deținuții?

În mod evident, cei 6000 de pușcăriași nu vor fi pur și simplu scoși din penitenciare și puși în libertate. În ultimele luni, la nivelul fiecărui penitenciar au fost constituite comisii speciale conduse de un judecător. Aceste comisii au analizat fiecare dosar al fiecărui deținut pentru a constat dacă, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, ar putea fi propus pentru eliberare sau eliberare condiționată.

După finalizarea analizei și după intrarea în vigoare a noului cod, dosarele cu propunerile de eliberare vor fi înaintate instanțelor. Aici judecătorii vor analiza fiecare caz și vor decide dacă deținutul poate fi eliberat sau eliberat condiționat.

Cine sunt deținuții care ar putea fi eliberați

Specialiștii consultați de gândul spun că 90% dintre infractorii propozabili pentru eliberare au comis infracțiuni de drept comun, precum furtul, furt calificat, tâlhării mai ușoare, în principiu infracțiuni mai ușoare.

La cei 6000 de deținuți eliberați s-ar putea adăuga și alte câteva mii de deținuți care ar putea beneficia de legea grațierii și amnistiei. Până în acest moment, mesajul premierului Ponta legat de acest subiect a fost următorul: „Nici nu intenționez și nici nu cred că se poate (să dau o ordonanță, n.n.). Din câte știu eu, în Constituție se prevede că Parlamentul dă legi în acest sens. Deci nu s-a pus problema vreodată. Atunci când s-a pus problema să se dea ordonanță, am explicat foarte clar că e neconstituțional și nu intenționez să fac așa ceva. Este dreptul Parlamentului, prevăzut de Constituție, de a aproba legi de amnistie sau grațiere colectivă, grațierea individuală ținând de șeful statului”, a declarat Ponta întrebat de un reporter gândul.

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat cu amendamente legea amnistiei și grațierii, inițiată de deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu. Astfel, pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidența legii cei condamnați pentru infracțiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la șapte ani, iar pentru grațiere se încadrează cei care au pedepse de până la șase ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie și de șapte ani pentru grațiere.

Grațierea a primit avizul pozitiv al Comisiei Juridice în ședința nocturnă de luni, 9 decembrie. Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a ședinței din 10 decembrie, zi care a ajuns ulterior să fie denumită „Marțea Neagră”. Proiectul legislativ a fost scos de pe ordinea de zi și înlocuit cu modificările Codului Penal prin care conflictul de interese este dezincriminat și parlamentarii scapă de ancehetele DNA.

Inițiatorii proiectului de lege sunt deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu. Cei doi și-au fundamentat proiectul pe următoarea teză: în România sunt prea mulți infractori închiși în penitenciare și astfel ar exista o suprapopulare a penitenciarelor.

Deși ministrul Justiției a declarat oficial că nu susține legea aministiei și grațierii, Robert Cazanciuc a promovat constant de la preluarea mandatului ideea că în România sunt prea mulți infractori încarcerați.

Ce grad de ocupare a penitenciarelor are România

Numărul mare de deținuți din penitenciare este folosit de politicienii USL drept argument pentru nevoia unei grațieri colective. România are un grad de ocupare a penitenciarelor de 113%, puțin peste media europeană de 96%. Totuși, nu suntem nici pe departe cei mai „aglomerați”. Franța și Portugalia au un indice de ocupare de 116%, Belgia – 124%, Italia – 134%, Grecia – 136% și Ungaria – 145%. Este adevărat, România a fost condamnată la CEDO pentru condițiile de încarcerare, dar condamnările nu au fost date numai pentru suprapopularea celulelor. USL propunere aministie pentru pedepse de șapte ani și grațiere pentru pedepse de șase ani. Aceste limite de pedepse sunt depășite doar de grațierea pedepselor de 10 ani dată de Nicolae Ceaușescu în 1988.