Libera circulație a muncitorilor, cu accent pe români și bulgari, a provocat, miercuri, discuții dure în PE, unii europarlamentari pledând pentru impunerea unor restricții, în timp ce alții au criticat pozițiile xenofobe și au prezentat contribuția lucrătorilor mobili la economiile țărilor gazdă.
În deschiderea dezbaterii, Dimitrios Kourkoulas, din partea Consiliului, a declarat că libera circulație este un drept fundamental în UE, „însoțit însă de obligații și datorii”. El a respins plângerile unor state membre privind „abuzurile” la sistemele sociale, amintind că, potrivit studiilor, „cetățenii europeni se duc în alte țări UE pentru a munci, și nu pentru a primi beneficii sociale”.
El a precizat că „abuzurile” reprezintă excepții, iar legislația europeană în vigoare permite țărilor să împiedice accesul nemeritat la ajutoarele sociale.
La rândul său, comisarul pentru Justiție, Viviane Reding, a evidențiat faptul că muncitorii aduc „beneficii și economiilor țărilor din care au plecat, dar și economiilor din țările gazdă”.
Pe de alt parte, Reding a spus că „trebuie luate în serios abuzurile”, pentru că acestea „pot distruge libera circulație”.
Și comisarul pentru Muncă, Laszlo Andor, a explicat că „niciun stat membru nu a oferit date concludente despre abuzuri sistematice” la sistemele sociale.
În opinia europarlamentarului PDL Marian-Jean Marinescu, consideră că discuțiile privind libera circulație au legătură cu deficiențele administrațiilor naționale sau rezultatele economice nefavorabile. „Această dezbatere este susținută de politicieni populiști și de alții care cred că vor câștiga mai multe voturi dacă devin populiști (…) Nu ceri să se limiteze un drept fundamental și nu blamezi popoare pentru că un număr foarte mic de beneficiari încalcă legea. Cine greșește, plăștește”, a declarat Marinescu.
„Cred că este timpul ca dezbaterea ridicolă din Marea Britanie să înceteze (…) Guvernele ar trebui să se preocupe mai mult de crearea de locuri de muncă pentru proprii cetățeni”, a mai spus europarlamentarul PDL.
Și liderul Grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, a susțiinut că libera circulație a muncitorilor nu reprezintă o problema în Europa și a dat vina pe guvernele naționale pentru actuala dezbatere.
„Înțeleg că în actuala criză economică milioane de persoane și-au pierdut locurile de muncă, locuințele, speranțele pentru un viitor mai bun, pentru ei și pentru copiii lor. Ei caută răspunsuri, caută ajutor. Guvernele naționale care permit exploatarea oamenuilor, plătirea lor cu un venit sub limita decenței, ele sunt problema și ele ar trebui să dea răspunsuri oamenilor, ele ar trebui să lupte împotriva dumpingului social. E ușor să arăți cu degetul spre Bruxelles (…) Da, migrația sărăciei e o problemă, dar asta pentru că sărăcia e o problemă, nu migrația”, a spus Swoboda.
Liderul socialist l-a atacat dur pe premierul britanic David Cameron, acuzându-l că, după ce a făcut „zarvă mare” privind datele referitoare la români și bulgari, a amânat prezentarea acestora după alegerile europene.
„Dezbaterea la care asistăm este dureroasă pentru că este o reminiscență a timpurilor dinainte de UE, când națiuni și minorități erau atacate”, a precizat Hannes Swoboda.
Europarlamentarul PNL Renate Weber și-a exprimat speranța că aceasta va fi ultima discuție în Parlamentul European despre libertatea de mișcare. „Nu pentru că nu ar fi un subiect foarte important, ci pentru că este inadmisibil ca acest drept fundamental să fie contestat (…) Mi-aș dori ca politicienii europeni, de la premierul David Cameron la ministrul de Interne (francez) Manuel Wals și până la eurodeputatul Elmar Brok, să se comporte responsabil și să nu mai alimenteze prin discursurile lor intoleranța și xenofobia”, a spus Weber.
„Dar cum vor exista tot timpul și politicieni extremiști, sau doar populiști și oportuniști, care vor dori să limiteze libertățile și drepturile fundamentale, va trebui să continuăm lupta noastră comună împotriva oricărei restricții privind libera circulație”, a punctat ea.
Rebecca Harms, de la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a evidenția faptul că în țara sa, Germania, „statisticile din ultimii ani au arătat că muncitorii est-europeni muncesc în condiții foarte dificile, ilegal, în special în construcții, dar asta nu a deranjat deloc sistemul social german”, discuțiile apărând în cazul românilor și bulgarilor care muncesc în condiții legale.
La rândul său, Cornelia Ernst, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, a respins discursul „naționalist” al premierului britanic David Cameron și al premierului bavarez Horst Seehofer, apreciind că românii și bulgarii au dreptul la beneficii sociale în Germania.
Timothy Kirkhope, de la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a recunoscut faptul că libera circulație a adus „creștere economică și diversitate culturală și a ajutat Europa să facă față provocărilor moderne privind modificarea cerințelor pe piața muncii”, iar Marea Britanie a beneficiat, în mod special, „în epoca modernă de această formă de migrație”.
În schimb, Francesco Speroni, Grupul Europa Libertății și Democrației, a acuzat faptul că în Italia există europeni, în special români, „care nu își caută un loc de muncă, ci încearcă să obțină beneficii sociale”. „Vrem să punem capăt acestor abuzuri”, a punctat eurodeputatul italian.
Și Mara Bizzotto, Grupul Europa Libertății și Democrației, a susținut că ar trebui impuse cote pentru români și bulgari, iar pentru cei din afara UE să fie impuse restricții,”pentru că nu există locuri de muncă pentru italieni”. „Italienii caută locuri de muncă pe care nu le găsesc, dar văd persoane care vin și găsesc locuri de muncă. Ei nu pot înțelege asta. Sunt prea mulți șomeri, unii nu-și pot cumpăra medicamente”, a spus Bizzoto.
Europarlamentarul neafiliat Auke Zijlstra (Olanda) a avut un punct de vedere radical, susținând că ar fi timpul să fie suspendată libertatea de circulație, atunci când oamenii se mută pentru beneficii.
Monika Panayotova, de la PPE, a atras atenția că politicienii nu trebuie să permită ca această campanie negativă împotriva liberei circulații „să domine debaterile europene”. „Guvernele naționale, structurile europene nu trebuie să cadă în capcana partidelor pronaționaliște și antieuropene și retoriciii lor în încercarea de a avea câștiguri imediate”, a spus Panayotova.
Ryszard Antoni Legutko, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a susținut că imigranții sunt „victime ale propriilor guverne care nu le asigura condiții, în timp ce în țările gazde sunt exploatați”.
Gerard Batten, Grupul Europa Libertății și Democrației, a criticat legislația UE, din cauza căreia în Marea Britanie ajung „criminali, dependenți de droguri, alcoolici, cerșetori și persoane care caută beneficii”. „Britanicii decenți văd cum le scade standarul de viață, în timp ce beneficiile și locuinețele sociale sunt date la persoane care nu au plătit un penny în Marea Britanie”, a punctat Batten.
În nota obișnuită, Marine Le Pen a susținut că imigranții din interiorul și din afara UE și romi „au reaprins în mod legitim nemulțumirile și euroscepticismul” în Franța.
Marek Henryk Migalski, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a avertizat că „Zidul Berlinului este încă în picioare în mințile unora (…) Sunt oameni din acest Parlament care au încă acest zid în mințile lor”.
Europarlamentarul socialist Cătălin Ivan a profitat de această discuție pentru a lansa un nou atac la adresa europarlamentarului german Elmar Brok. „Am înțeles de la domnul Brok că s-ar putea să nu mai fie nevoie să ne ampretăm. Noi, colegii social-democrați din PE eram pregătiți să trecem pe la biroul domniei sale să ne lăsăm amprentele. Dar, dacă e nevoie, știe unde să ne găsească”, a spus Ivan.
Totodată, europarlamentarul S&D a notat că în spatele „delirului antieuropean al celor de la UKIP” se află „incompetența și lipsa de responsabilitate a politicienilor din Marea Britanie care nu reușsesc să aducă soluții pentru concetățenii lor”.
Polonezul Wojciech MichaÅ‚ Olejniczak (S&D) a dat vina pe standardele economice diferite din UE și a cerut „condiții demne de muncă pentru cetățenii din toate statele”.
Finalul dezbaterii a fost și mai încins, europarlamentarul bulgar Dimitar Stoyanov acuzând faptul că firmele străine au făcut legea în economiile fragile postcomuniste, acesta fiind motivul pentru care românii și bulgarii pleacă în alte țări pentru a munci. „Să puneți capăt furturilor din țările noastre și atunci românii și bulgarii nu se vor mai duce” la muncă în UE, a spus Stoyanov.
Europarlamentarul bulgar a susținut că „singurul drept” al bulgarilor este să muncească în afară, deoarece „în propria țară au devenit cetățeni de mâna a doua” întrucât companiile străine îi plătesc prost și îi tratează ca pe sclavi.
Întrebat de o eurodeputată bulgară dacă ar fi de acord, în aceste condiții, și cu limitarea libertății de circulație a capitalurilor, Stoyanov a replicat această libertate este bună pentru vestici care „folosesc piețele noastre, iar nouă (muncitorilor est-europeni) ne rămâne doar dreptul de a ne duce să muncim în afară”.
Parlamentul European va adopta, joi, o rezoluție pe această temă.
Cătălina Mihai, [email protected]