DNA, despre noile coduri: Risc major ca eficiența investigațiilor să fie semnificativ diminuată

Direcția Națională Anticorupție (DNA) se arată îngrijorată privind intrarea în vigoare, la 1 februarie, a prevederilor Noului Cod Penal și ale Noului Cod de Procedură Penală, arătând că „există un risc major ca eficiența investigațiilor în cauzele de corupție să fie semnificativ diminuată”.

Într-un comunicat de joi, DNA prezintă patru „situații” ce ar reprezenta argumente ale acestui punct de vedere.

Astfel, potrivit DNA, intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave.

„Faptele menționate sunt sancționate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani. Având în vedere că multe înșelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârșite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulți ani de la săvârșire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte”, arată DNA.

Procurorii anticorupție explică, în acest context, că aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.

Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcția Națională Anticorupție urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale din același motiv.

În plus, precizează DNA, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile și de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.

A doua situație invocată de DNA se referă la dispozițiile privind efectuarea urmăririi penale in personam – „neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoștință suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație”.

„Reglementarea a fost criticată de către practicieni, întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect și trebuie anunțată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ceea lipsește de eficiență metode de investigație precum interceptarea comunicațiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire”, se arată în comunicatul DNA.

În altă ordine de idei, DNA reclamă că prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală, în condițiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.

Astfel, arată DNA, după întocmirea unui raport de constatare, este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.

„Noua reglementare încalcă principiul constituțional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligația de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru. În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor și care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare”, argumentează DNA.

Pe de altă parte, arată sursa citată, normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs și nu reglementează situația persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziții, ceea ce va genera dificultăți de interpretare în practică. „Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituția supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituție nu este suficient reglementat”, susține DNA.

Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA și DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiției în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea inițierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupție, se mai precizează în comunicat.

DNA informează că, până în prezent, nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.

„De altfel, și Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicității la data de 22 ianuarie 2014, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare”, conchide DNA.

Premierul Victor Ponta a anunțat joi că i-a solicitat ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să meargă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și să discute despre eventuale modificări la Codul penal, amintind însă că documentul a fost aprobat de Guvernul Boc și promulgat de președintele Băsescu.

Guvernul a prezentat o scrisoare pe care președintele Băsescu i-a transmis-o, joi, premierului Ponta,în care solicită adoptarea unei ordonanțe de urgență privind noul Cod penal și Codul de procedură penală, dar și răspunsul în care Ponta amintește că cele două coduri au fost inițiate de Guvernul Boc

Președintele atenționează că, fără o ordonanță de urgență, există un risc semnificativ ca probabțiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă, iar premierul îi cere să își asume răspunderea pentru că a promulgat cele două coduri.

În scrisoarea transmisă joi de președintele Traian Băsescu, dar prezentată public de Guvern, șeful statului arată că se vede nevoit să solicite adoptarea unei ordonanțe de urgență, având în vedere că Guvernul nua adoptat un astfel de act în ședința de miercuri, prima în care putea adopta astfel de ordonanțe și ultima înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.

Președintele arată că este nevoie de o ordonanță care să modifice dispozițiile din Codul de procedură penală privind procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică.