Cele mai importante MODIFICĂRI în NOUA CONSTITUȚIE A ROMÂNIEI, făcute de puterea USL pe ultima sută de metri

Proiectul de revizuire a Constituției a fost adoptat în unanimitate, în cea de-a doua etapă a procesului de modificare a legii fundamentale, cea mai mare modificare adusă de parlamentari fiind reconfigurarea celor două camere ale Legislativului. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituției, Camera Deputaților este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuțiile de numire a tuturor șefilor instituțiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administrația publică, la tratatele internaționale și la împrumutri externe.

În ce privește marile probleme identificate de gândul în vechiul proiect de revizuire, membrii comisiei parlamentare nu le-au rezolvat decât în mică parte.

Astfel, după ce au fost criticați pentru amendamentul adoptat care transforma Parlamentul în „forul suprem de dezbatere și de decizie a națiunii”, parlamentarii au decis să renunțe de această dată la el, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituție.

ACTUALITATE Sebastian Burduja, urări în VERSURI: Soarele să strălucească, prosumatorii să-l iubească/ Să avem gaze cât cuprinde, asta doar de noi depinde

16:28

NEWS ALERT Curtea de Apel București RESPINGE cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidenţiale

16:24

Posibilitatea dizolvării Parlamentului a fost și ea ușor modificată, în sensul în care, potrivit noului proiect de revizuire, legislativul poate fi dizolvat dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a trei solicitări de învestitură. Totdată, următorul alineat al aceluiași articol 89, rămâne tot interpretabil, chiar dacă parlamentarii au încercat să evite acest lucru prin adăugarea sintagmei „și în situația în care”.

Art.89. (1) Președintele dizolvă Parlamentul și în situația în care o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere”.

Mai mult, Parlamentul mai poate fi dizolvat dacă un referendum pentru demiterea președintelui nu este validat. „Cineva trebuie să plece, ori președintele, ori Parlamentul”, a precizat președintele comisiei, Crin Antonescu.

Amendamentul care obligă practic orice persoană să se prezinte în fața unei comisii parlamentare atunci când e chemată s-a menținut, dar s-a precizat că magistrații sunt exceptați de la această obligativitate, pentru a se elimina suspiciunea că puterea judecătorească ar putea fi obligată să dea explicații puterii legislative.

Art. 64. (41) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică, cu excepția magistraților, are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separației puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

O altă serie de modificări făcute la Constituție în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulțumiri, este și cea care privește atribuțiile președintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituției, parlamentarii i-au dat înapoi șefului statului doar dreptul de a iniția un referendum pe probleme naționale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.

Art.90. (1) Președintele României sau cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot pot cere poporului să-și exprime voința, prin referendum, cu privire la probleme de interes național, cu excepția celor referitoare la revizuirea Constituției”.

„Inițierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorității membrilor săi”, a fost eliminată.

De asemenea, în vechiul proiect de revizuire, președintele era scos din mecanismul de cerere a a începerii urmăririi penale a unui membru al guvernului, Parlamentul având „dreptul exclusiv” de a face acest lucru. Acum, acest amendament a fost eliminat.

Art.109. (2) Parlamentul, în ședință comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a prim-ministrului și a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, prim-ministrul înaintează Președinților celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcție a acestora. Suspendarea din funcție se decide în ședința comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În privința desemnării premierului și numirii miniștrilor, situația a rămas la fel, președintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianța care a câștigat alegerile.

Art.103. (1) Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (6) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele va dizolva Parlamentul.

O altă schimbare operată de membrii comisiei pentru revizuirea Constituției vizează moțiunile de cenzură împotriva Guvernului. În forma veche, partidul sau alianța care iniția o astfel de moțiune era obligată să vină și cu propunerea de premier, această prevedere fiind eliminată.

Tot în noul proiect de revizuire, membrii comisiei au dat liber la folosirea probelor obținute ilegal doar în cazul în care sunt în favoarea acuzatului, potrivit unei completări la un amendament adoptat în prima fază a lucrărilor pentru modificarea legii fundamentale.

„Este interzisă folosirea unei probe obținute ilegal, cu excepția cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire, la propunerea senatorului PSD  Ioan Chelaru.

Mai mult, în cadrul dezbaterilor privind modificarea legii fundamentale, parlamentarii din comisie au eliminat un amendament care dădea posibilitatea procurorilor de a dispune interceptarea comunicațiilor pentru 48 de ore.

„În cazul în care există urgență deosebită în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(3), procurorul poate să dispună prin ordonanță, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de  cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanței de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror și, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanța va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obținute, care se realizează de către procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanță”, se arată în amendamentul adoptat în vară, în prima tură de dezbateri pentru modificarea Constituției, la articolul 28, care face referire la secretul trimiterilor poștale și a comunicărilor.

În noua ordine constituțională decisă de USL în Comisia care se ocupă de revizuirea Legii fundamentale, judecarea parlamentarilor ar urma să nu se mai facă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo unde s-au dat, doar în ultima lună sentințe cu executare în cazurile Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu.

Concret, parlamentarii au scos din textul Constituției, la a doua discutare a proiectului, prevederea potrivit căreia în prezent „competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”. În aceste condiții, la Înalta Curte de Casație și Justiție nu vor mai ajunge decât, în fazele de atac, dosarele judecate în primă instanță la Curțile de Apel. Chiar și în această situație este evitat însă completul de cinci judecători, decizia luându-se în cel de trei judecători ai Curții Supreme.