Judecătoria Buftea a dat două decizii de arest la domiciliu, una în cazul fiului „Mamei Omida”

Un magistrat de la Judecătoria Buftea a dat, miercuri, în baza noilor coduri, două decizii de arest la domiciliu, în cazul unei persoane judecate pentru șantaj și al unui bărbat acuzat de tăinure, aceasta fiind fiul vrăjitoarei „Mama Omida”.

Una dintre decizii a fost luată într-un dosar de șantaj care se judecă, în primă instanță, la Judecătoria Buftea. Instanța a admis cererea inculpatului Tudorel Mihai și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei, potrivit site-ului Judecătoriei.

Instanța i-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credința a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, va fi arestat preventiv.

Potrivit deciziei instanței, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru a se prezenta în fața organelor judiciare, atunci când este citat.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la pronunțare.

Avocatul acestuia, Adrian Cuculis, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că pe parcursul cercetărilor a introdus pentru clientul său o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe normele vechiului Cod de procedură penală, dar între timp au intrat în vigoare noile coduri, context în care instanța de judecată a recalificat cererea.

La termenul de miercuri, avocatul a cerut instanței Judecătoriei Buftea lăsarea în libertate a clientului său sau dispunerea măsurii arestului la domiciliu.

Avocatul a spus că și procurorul de ședință a fost de acord cu solicitarea și a arătat că ar putea fi dispusă o măsură mai puțin restrictivă, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Adrian Cuculis a precizat că, după deliberare, instanța a luat măsura arestului la domiciliu în cazul clientului său. Avocatul a precizat că aceasta ar fi prima dată când se ia această măsură în România, pe baza prevederilor noilor coduri, dar că nu poate spune cu exactitate cum se va face punerea ei în aplicare. El a adăugat că, din cauza lipsei de logistică, respectiv a brățărilor, precum și a unor sisteme de supraveghere în acest sens, decizia de miercuri a instanței nu are aplicabilitate.

Avocatul a arătat că, în opinia sa, ar putea fi desemnat un polițist de la secția din raza domiciliului unde se execută arestul, care să păzească imobilul.

Cuculis a mai spus că, în opinia sa, procurorul nu va mai contesta această măsură, în condițiile în care a pus concluzii de admitere, astfel că decizia ar rămâne definitivă la 48 de ore de la pronunțare, respectiv vineri.

Judecătoria Buftea a luat, miercuri, aceeași măsură și în cazul lui Viorel Motoi, fiul vrăjitoarei „Mama Omida”. Acesta a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte patru persoane, într-un dosar de tăinuire.

Judecătorul care a soluționat cauza a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Viorel Motoi cu arestul la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei.

Potrivit deciziei, afișate pe site-ul Judecătoriei Buftea, Viorel Motoi este obligat, pe toată durata măsurii preventive, să se prezinte la organul de urmărire penală, judecatorul de camera preliminară sau la instanța de judecată ori de cate ori este chemat, să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia și nici cu participanții la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții.

„În temeiul art. 221 alin 5 Cpp pe durata masurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora”, conform deciziei instanței.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la pronunțare.

Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicția de a părăsi localitatea sau țara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.

Conform noii legislații, măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

„Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (…) La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului”, potrivit noilor prevederi.

Măsurile preventive prevăzute în noul Cod de procedură penală sunt: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.