Ponta: „E o prostie să mai vorbești de măsuri de dreapta și de stânga. Ce e de dreapta și de stânga? Banii care se scot de la bănci?”

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că în USL a prezentat „tehnic” tot ceea ce s-a discutat cu FMI, inclusiv despre acciză și reeșalonarea creditelor, el spunând totodată: „E adevărat, sunt măsuri tehnice, poate nu se rețin”.

„Vreau să lămurim foarte clar, că a fost o mică neînțelegere. Noi am discutat și am prezentat toate măsurile cu FMI. E adevărat, sunt măsuri tehnice, poate nu se rețin întotdeauna foarte clar. Noi am prezentat tehnic tot ce am discutat cu FMI”, a spus Ponta.

Întrebat dacă susține, astfel, că liderul liberal Crin Antonescu nu a înțeles despre ce e vorba, având în vedere că măsurile prezentate erau „tehnice”, Ponta a răspuns: „Am avut multe subiecte duminică seară. A fost, evident, ce facem cu acciza, ce facem cu creditele, ce facem cu cele 20 de locuri nou create, ce stabilim. Într-un fel, diminică seară noi am cerut un mandat politic pentru discuția cu cei de la FMI și evident că discuțiile au fost tot timpul alături de miniștri liberali”.

El a precizat că în cazul reeșalonării creditelor nu trebuie să decidă PNL.

„Aici nu trebuie să decidă PNL. Aici trebuie să discute USL care e poziția Guvernului, care e sprijinul pentru Guvern în negocierile cu FMI și aici am avut un mandat total din partea USL. A fost unul din subiectele pe care le-am discutat duminică seară, după ședința CSAT”, a susținut Ponta.

Întrebat cum comentează declarația liberalului Klaus Iohannis, care a arătat că PNL nu agreează măsura reeșalonării creditelor, nefiind de dreapta, Ponta a menționat că Iohannis nu a participat la ședință.

„Sincer, cred că e o prostie să mai vorbești de măsuri de dreapta și de stânga. Ce e de dreapta și de stânga? Banii care se scot de la bănci, pentru că e vorba de provizioane pentru credite neperformante, se duc la populație care îi cheltuie și crește consumul. Ce e neliberal în asta? Sau cine mai e liberal acuma în România ca să ne spună cum e cu liberalismul sau cu social-democrația?”, a adăugat Ponta.

El a precizat că măsură este foarte bună pentru români.

„Haideți să fim serioși: vorbim de faptul că este o măsură economică foarte bună. Dacă nu era bună, nu o accepta nici BNR, nici CE și FMI și cred că e un lucru bun pentru români. Aici nu ține de PNL, de PSD”, a spus Ponta.

Președintele PNL, Crin Antonescu, a susținut că măsura privind reeșalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată în USL, declarația sa fiind în contradicție cu aceea a premierului Victor Ponta, care a susținut că acest lucru s-a discutat în USL duminică seară.

„Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI”, a declarat Crin Antonescu joi pentru „Gândul”.

În schimb, premierul Victor Ponta a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară.

„Măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după ședința CSAT”, a precizat Ponta.

De altfel, prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat miercuri seară la TVR că măsura Guvernului privind reeșalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată și agreată în PNL, menționând că în opinia sa nu este o măsură liberală și va solicita clarificări la Delegația Permanentă a partidului.

Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală.

„Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puțin surprins fiindcă este o măsură care – cel puțin așa am înțeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată și acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Și atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o șansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI și nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a susținut prim-vicepreședintele PNL.

El a mai precizat că în opinia sa „nu este o măsură liberală” cea anunțată de Guvern și asumată de ministrul de Finanțe, Daniel Chițoiu.

Iohannis a precizat că la Delegația Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privința modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.

Luni seara, la finalul discuțiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informațiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare.

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populația cu venituri sub medie și credite bancare ar putea duce la reeșalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenția MEDIAFAX a anunțat, la 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obțin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiții stabilite de stat, cu prelungirea scadenței până la doi ani.

Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeșalonare.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.

Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor.

El a arătat că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie.

În aceste condiții, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilități.

Sistemul este opțional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunțat că ar fi încheiat vreo înțelegere cu instituțiile de credit.

Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricționează modalitățile de restructurare pe care le practică băncile.

Operațiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

„Doar principalul se înjumătățesc, nu și dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii și ea trebuie plătită integral”, a precizat Voinea.

Banca trebuie să asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligațiile de plată, adică cel mult doi ani.

Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiția ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în mai multe rânduri că Guvernul Ponta lucrează la un program de stimulare a consumului, cară să susțină creșterea economică din acest an.

Statul limitează, însă, accesul populației la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depăși venitul net mediu pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică.