Pe cine a trimis DNA în judecată, în ianuarie: nn deputat, 2 avocați și un fost director al APIA

Deputatul Gheorghe Coman, doi avocați din Baroul București, dar și un fost director al APIA Satu Mare se numără printre persoanele trimise în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în prima lună a anului 2014.

În cazul deputatului Coman, DNA a dispus trimiterea sa în judecată în 16 ianuarie. Între timp, el a fost judecat și condamnat de instanța supremă la un an de închisoare cu executare, după ce și-a recunoscut vinovăția.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada noiembrie – decembrie 2013, Gheorghe Coman, folosindu-se de influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul formațiunii politice din care face parte (Partidul Conservator), i-a solicitat unui denunțător, în schimbul menținerii acestuia în funcția publică de director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău, diverse servicii precum și foloase materiale necuvenite.

DNA susține că deputatul i-a cerut denunțătorului ca, în schimbul menținerii acestuia în funcția de director adjunct al DSVSA Buzău, să îl angajeze ca șef al Serviciului Economic și Administrativ în cadrul instituției pe președintele executiv al organizației județene Buzău a PC. „De asemenea, a pretins ca denunțătorul să intervină la o echipă de control constituită din angajați ai DSVSA Buzău, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza orașului Nehoiu, județul Buzău, astfel încât să favorizeze o societate comercială verificată, administrată de un consilier al aceluiași partid”, se mai arată în rechizitoriu.

Într-o discuție telefonică din 3 noiembrie 2013, interceptată de procurori, Gheorghe Coman vorbea despre funcția de director adjunct la DSV, care, în urma unor „înțelegeri”, ar reveni Partidului Conservator.

O altă persoană care a lucrat în domeniul public deferită justiției de DNA este fostul director al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Satu Mare, Viorel Pintea, care este acuzat că a luat mită de la fermieri 5.500 de euro, 3.000 de lei și bunuri în valoare de 36.000 de lei, pentru a nu dispune controale la activitățile agricole ale acestora sau pentru a-i ajuta să obțină subvenții.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea l-au trimis în judecată, în 9 ianuarie, după ce în 24 noiembrie 2013, Viorel Pintea a fost prins în flagrant, primind de la unul dintre denunțători 3.000 de euro din banii ceruți.

De asemenea, tot în luna ianuarie procurorii DNA au decis să îi trimită în fața judecătorilor pe doi avocați de la Baroul București, respectiv Georgeta-Lavinia Marin și Ceyhun Cengizler.

În cazul Laviniei Marin s-a luat această decizie, după ce ea a cerut 1.500 de euro unei persoane cercetate pentru conducerea unui autoturism neînmatriculat, pentru a interveni pe lângă polițistul care instrumenta dosarul. Potrivit DNA, în schimbul banilor, avocata a promis să îl va convinge pe respectivul agent de poliție să întocmească o propunere de neîncepere a urmăririi penale a persoanei cercetate.

Pe de altă parte, Ceyhun Cengizler a fost deferit justiției pentru că le-ar fi cerut clienților săi bani, cu promisiunea că le „rezolvă” unele dosarele penale. El este acuzat de două infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, cu câte trei fapte fiecare.

Pe lângă aceste patru dosare, DNA a mai trimis în instanță, în ianuarie, alte 12 dosare. Între acestea se numără cazul unui administrator al unei societăți comerciale, Nicolae Stănescu, acuzat că a prejudiciat statul român cu aproape 26 de milioane de euro.

„În perioada februarie 2009 – 28 februarie 2010, inculpatul Stănescu Nicolae, în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, a disimulat aparența desfășurării unor acte de comerț cu firme din Uniunea Europeană, ce priveau livrări intracomunitare de produse electronice și IT. În urma tranzacțiilor efectuate, urmărind, în fapt, inducerea în eroare a organelor fiscale, inculpatul s-a sustras atât de la plata taxei pe valoarea adăugată, prin simularea efectuării unor operațiuni comerciale triunghiulare in spațiul intracomunitar (scutite de plata T.V.A.) cât și de la plata obligațiilor fiscale de natura impozitului pe profit pentru veniturile încasate firma sa”, arată DNA, într-un comunicat de presă.