Iulia Timoșenko, eliberată din închisoare. Cine este „doamna de fier” a Ucrainei – LIVE VIDEO

Eliberarea lui Timoșenko a fost confirmată oficial pentru RIA Novosti de purtătorul de cuvânt al fostului premier. Ulterior, fiica ei, Evghenia Timoșenko, a precizat că fostul premier nu a fost încă eliberat, că se află în spital, dar, potrivit legii, este un om liber.

BIO: Iulia Timoșenko, „doamna de fier” a Ucrainei

Opozanta ucraineană Iulia Timoșenko, încarcerată din 2011 și având reputația unei doamne de fier, a trecut, în câțiva ani, de la funcția de premier la postura de deținut, dar fără să-și piardă combativitatea, relatează AFP.

În criza actuală, fostul premier, care urmează să fie eliberată, în urma unei legi votate vineri de Parlament, s-a remarcat ca opozanta cea mai radicală a regimului lui Viktor Ianukovici, ales în 2010. Ea l-a acuzat că transformă Ucraina în Coreea de Nord și a considerat inutile negocierile cu el.

„Îndepărtarea imediată a lui Ianukovici și urmăriri împotriva lui pentru uciderea masivă a civililor trebuie să fie singura cerință a poporului, a opoziției și a comunității internaționale”, a declarat ea joi după focurile de armă cu muniție de război din centrul Kievului, soldate cu zeci de morți.

În ziua următoare, președintele a fost de acord cu alegeri prezidențiale anticipate și Parlamentul a votat o lege care a permis eliberarea lui Timoșenko, un inamic jurat al lui Ianukovici de aproape zece ani.

Portretul său se află în continuare în Maidan, locul de reuniune al mișcării de contestare care durează de trei luni, iar unii manifestanți își exprimă regretul față de absența unui lider de amploarea ei pentru a răsturna regimul încă de la începutul manifestațiilor, la sfârșitul lui noiembrie.

În vârstă de 53 de ani, această femeie elegantă și experimentată în tehnicile de comunicare s-a făcut cunoscută în lumea întreagă în 2004. Ușor de recunoscut grație tresei sale tradiționale, ea s-a erijat în artizan al „revoluției portocalii” prooccidentale care a zguduia țara la momentul respectiv.

Ea agita mulțimile la Kiev împotriva premierului din perioada respectivă, care era și candidatul la prezidențiale susținut de Moscova. Viktor Ianukovici a eșuat și i-a purtat o ranchiună continuă.

Coaliția „portocalie” pe care a format-o cu Viktor Iușcenko a propulsat-o, susținută de occidentali, împotriva Rusiei lui Vladimir Putin.

Anii petrecuți la putere au destrămat însă această alianță – Timoșenko părăsește Guvernul, apoi revine la conducerea lui în 2007 – până la alegerile prezidențiale din 2010, care marchează revenirea victorioasă a lui Viktor Ianukovici.

Acesta este momentul în care încep problemele judiciare pentru Timoșenko.

Ea este condamnată în 2011 la șapte ani de închisoare pentru că a semnat în calitate de șef al Guvernului un acord pe tema gazelor cu Rusia ale cărui condiții au fost descrise drept prejudicioase pentru țara sa.

Ea este suspectată, de asemenea, de complicitate la uciderea la comandă unui deputat, acuzații pe care le respinge în bloc denunțând o răzbunare a puterii ce urmărește să o înlăture de pe scena politică.

Încarcerarea și condamnarea sa devin foarte rapid un obstacol major în relațiile dintre Ucraina și occidentali, care cer eliberarea ei.

Chiar și în spatele gratiilor ea continuă să se lupte cu puterea lui Ianukovici.

Timoșenko a început o grevă a foamei de trei săptămâni pentru a protesta față de violențele la care susține că este supusă.

Transferată în mai 2012 la spitalul din Harkov (est) pentru a primi îngrijiri medicale din cauza herniei de disc de care suferă, ea l-a acuzat pe președinte că o spune unei supravegheri video care continuă chiar și la toaletă.

Din tribunele „revoluției portocalii” și până la întâlnirile cu puternicul om politic al Rusiei Vladimir Putin, această femei minionă și-a câștigat renumele de „doamnă de fier” dinainte de a fi încarcerată.

O statuetă a Ioanei d’Arc din luxosul său birou din Kiev, memoriile fostului premier britanic Margaret Thatcher și o carte despre fostul secretar de Stat american Madeleine Albright arată, mai bine decât un discurs lung, referințele sale politice și nivelul ambițiilor sale.

Adversarii săi politici o consideră, în schimb, o „oportunistă pură” și subliniază aspectel obscure ale carierei sale.

Născută la 27 noiembrie 1960, inginer-economist în perioada fostei Uniuni Sovietice, Timoșenko a condus, după independența țării, în 1991, o importantă companie energetică ce deținea monopolul importurilor de gaze rusești în Ucraina.

Din cauza acestui post, obținut cu ajutorul lui Pavlo Lazarenko, un fost premier ucrainean care, în prezent, este încarcerat în Statele Unite pentru escrocherie și spălare de bani, a fost acuzată atât în Ucraina, cât și în Rusia, de mituirea unor oficiali din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Aceste cazuri au fost închise în 2005, în circumstanțe obscure, după revoluția din 2004, care a propulsat-o pe Timoșenko în fruntea Guvernului.

Soțul ei, Oleksandr, a obținut azil politic în Cehia după încarcerarea ei. Fiica lor, Evghenia, a luptat fără încetare pentru eliberarea ei, multiplicâdu-și întâlnirile în Occident.