ANALIZĂ GÂNDUL. Care este miza lui Traian Băsescu în deconspirarea „ACORDULUI SECRET” dintre PSD și UDMR. Ce a uitat președintele

Băsescu susține că premierul trebuie să ceară un nou mandat la Cotroceni, invocând în acest sens modificarea programului de guvernare. Chiar dacă Ponta îl contrazice, șeful statului acuză existența unui acord secret pe care liderii Uniunii l-ar putea avea cu USD, pe modelul celui semnat în 2012.

Dincolo de fapul că, cel puțin în teorie, instrumentele de manevră ale lui Băsescu s-ar putea rezuma doar la sesizarea Curții Constituționale în cazul unui posibil conflict juridic între președinție, pe de o parte, și Guvern și Parlament – încetarea mandatului premierului putând avea loc în caz de demisie, deces, moțiune de cenzură sau pierderea unor drepturi – acordul așa-zis secret se referă, în fapt, la prevederi în vigoare referitoare la drepturile minorităților, existente în legi promulgate chiar de Traian Băsescu, însă nerespectate din cauza unor calcule electorale bazate pe sensibilități etnice speculate de politicienii de la București. Lucru „uitat” însă de președinte.

Apăsarea pedalei naționaliste de către Traian Băsescu vine însă în contextul mai larg al tensiunilor din Ucraina, alimentate de abrogarea legii care stabilea cadrul pentru o extindere a folosirii limbilor minorităților și care a a permis utilizarea rusei ca limbă oficială în estul țării. Aspect, de altfel admis de președinte, care însă a criticat pretenția maghiarilor de a-și folosi limba maternă în sănătate ca una „exgerată”. O prelungire a interimatului Guvernului Ponta 2, în condițiile în care mâine premierul vrea deja să încheie un acord cu UDMR, nu ar face decât să prelungescă o perioadă de instabilitate, care, dublată de o escaladare a tensiunii etnice, ar putea avea efecte negative, greu de cuantificat.

Ce a uitat să spună Băsescu

Cu o zi înainte ca Victor Ponta să ia decizia finală în cazul structurii unui nou guvern USD-UDMR, președintele Traian Băsescu a amenințat că ia în calcul o blocare a învestirii noului cabinet. Se schimbă programul de guvernare, a argumentat el, iar la infirmarea acestei ipoteze de către Victor Ponta, șeful statului a invocat un acord secret pe agenda negocierilor și care ar cuprinde „pretenții excesive ale maghiarilor.

„Acum se modifică programul de guvernare, pentru că UDMR va cere să fie introdusă în programul de guvernare Legea minorităților, va avea probleme cu însemnele locale și dreptul de arborare a steagurilor minorităților, va vrea utilizarea limbii materne în sănătate și în instituțiile centrale, uitând că orice cetățean român indiferent de etnie trebuie să cunoască limba națională, va cere modificări la Legea referendumului în așa fel încât comunitățile locale să poată declanșa referendumuri care să fie valide….e o listă întreagă care modifică programul Guvernului. Am văzut protocoale secrete. Acești oameni cred că se poate guverna cu protocoale secrete. Mă interesează să fie reflectată complet negocierea cu UDMR care uneori are solicitări excesive. Sper să nu îndrăznească să meargă mai departe. În sănătate să se poată adresa în limba maghiară, dar adresează-te, frate, cu translator. Să li se răspundă în relația cu autoritățile în limba maghiară. Uite au un președinte care nu vorbește în limba maghiară”, a susținut președintele Traian Băsescu, invocând acordul pe care UDMR l-a semnat cu liderii USL în 2012, însă nerespectat din cauza opoziției lui Crin Antonescu.

CITEȘTE AICI ACORDUL USL-UDMR DIN 2012

Așa-zisele prevederi excesive însă sunt, de fapt, în mare parte, prevederi legale în vigoare referitoare la drepturile minorităților, existente în acte normative promulgate chiar de Traian Băsescu, însă nerespectate din cauza unor calcule electorale bazate pe sensibilități etnice.

1. PROBLEMA UMF TÂRGU MUREȘ. În acordul din 2012, USL și UDMR conveneau asupra soluționării problemei înființării liniei maghiare prin departamente separate la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Această prevedere figurează în Legea 1/2011 a Educației naționale, promovată de fostul ministru și consiler prezidențial Daniel Funeriu și promulgată de Traian Băsescu.

Potrivit articolului 363 din această lege, UMF Târgu Mureș are statut de universitate multiculturală și multilingvă, română și maghiară, alături de Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș.

Potrivit articolului 135, alineatul 1, litera b, din aceeași lege, învățământul superior pentru minoritățile naționale se realizează în instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve; în acest caz, se constituie secții/linii cu predare în limbile minorităților naționale. De asemenea, la același articol, la alineatul 2, se prevede că linia de studiu din cadrul universității multilingve și multiculturale se organizează în departamente.

CONSULTĂ AICI LEGEA 1/2011, PROMULGATĂ DE TRAIAN BĂSESCU

De asemenea, Constituția garantează dreptul la învățătură și instruire în limba maternă a persoanelor apartinând minorităților naționale.

2. UTILIZAREA LIMBII MATERNE ÎN SĂNĂTATE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE. Dincolo de garanțiile constituționale în privința utilizării limbii materne în justiție și a prevederilor din legea administrației în acest sens, România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, prin legea 282/2007, promulgată de Traian Băsescu. Carta este un instrument juridic al Consiliului Europei, adoptat în 1992 și intrat în vigoare în 1995.

Articolul 13, din Cartă, referitor la viața economică și socială, prevede la alineatul 1, litera c, că părțile semnatare se angajează, „pentru ansamblul țării, să vegheze ca instituțiile sociale cum ar fi spitalele, căminele de bătrâni, azilurile să ofere posibilitatea de a primi și de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă sau altele”.

CONSULTĂ LEGEA 282/2007, PROMULGATĂ DE TRAIAN BĂSESCU

CONSULTĂ CARTA EUROPEANĂ A LIMBILOR REGIONALE ȘI MINORITARE

3. LEGEA STATUTULUI MINORITĂȚILOR. Actul normativ a cărui adoptare o cere UDMR este un proiect inițiat de guvernul Tăriceanu, în 2005, la momentul când Traian Băsescu era președinte, iar PDL, partidul apropiat lui la Guvernare. Ulterior, în 2009 odată cu revenirea UDMR la guvernare alături de PDL, legea statutului minorităților a fost asumată cu termene clare pentru adoptare de către Guvernul Boc, validat și de Traian Băsescu.

4. ÎNSEMNELE LOCALE ȘI ARBORAREA STEAGURILOR MINORITĂȚILOR. Scandalul steagului secuiesc a izbucnit anul trecut. Pe 3 februarie 2013 câns a fost învestit în funcție noul prefect de Covasna, la ceremonie steagul secuiesc, stindardul oficial al județului, a fost scos din sală. După acestă acțiune, secretarul de stat Nemeth Zsolt a făcut o serie de afirmații pro-autonomiste care au stârnit reacția vehementă a premierului Victor Ponta și a ministrului de externe, Titus Corlățean.

O decizie a Tribunalului Covasna arată însă că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în județ alături de drapelul național.

CITEȘTE AICI DECIZIA TRIBUNALULUI

Detalii: http://legeaz.net/legea-educatiei-nationale-1-2011/art-135