Cât de puternică este flota rusă de la Marea Neagră: Nave învechite și trupe cărora „poți să le pui o mitralieră în mână, dacă e nevoie”, dar și forțe speciale

După dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, Rusia și Ucraina s-au înfruntat în mai multe rânduri pe tema împărțirii Flotei la Marea Neagră, în prezent Moscova folosind-o „mai degrabă pentru a-și intimida vecinii mici decât pentru a purta un război adevărat”, potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert în probleme de securitate și autorul cărții „Russian Security and Paramilitary Forces Since 1991”.

– Componența și capacitatea Florei la Mara Neagră

Flota la Marea Neagră „nu este prea impresionantă” ca forță de luptă, apreciază Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar într-un război naval. Din flotă fac parte, între altele, un crucișător lansator de rachete „învechit” – Moskva, un crucișător mare de război antisubmarin „foarte depășit”, un distrugător și două fregate „care sunt mai polivalente”, nave pentru debarcare și un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului.

„Nu este o forță prea puternică”, subliniază el, adăugând că „marina italiană o poate distruge singură”.

Armata rusă, per ansamblu, dispune de o capabilitate „moderată”, în opinia sa. „Nu se află la nivelul armatelor americană, britanică sau germană, dar este mai bună ca în anii ’90”, declară Galeotti, subliniind că forțele ruse „sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente împotriva NATO” și precizând că „nu ar putea înfrânge China”.

Flota rusă la Marea Neagră a fost „oarecum valoroasă împotriva Georgiei, pentru că lupta cu o marină mică”, apreciază el, adăugând că „armata rusă ar putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un război” și că „ucrainenii sunt mai pregătiți decât (au fost) georgienii” în august 2008.

„Dacă Rusia ar fi vrut să cucerească Crimeea ar fi făcut-o, însă acest lucru nu i-ar aduce nimic”, consideră Galeotti. „Este o manevră politică dură prin care (Moscova) vrea să se asigure că Kievul ia în considerare interesele Rusiei”, apreciază el.

– Baze rusești în Crimeea

Principalele baze rusești în Crimeea sunt cartierul general al flotei și cartierul general al brigăzii de infanterie de la Sevastopol. Între cele cel puțin 12 baze active în peninsula, se află și patru regimente de rachete în zona de coastă, staționate în patru baze. Unele dintre baze sunt doar turnuri de comunicații, pe când altele sunt baze aeriene.

Tratatul Ucraina-Rusia limitează prezența Rusiei, care nu poate să adauge pur și simplu o navă flotei sau să crească în mod arbitrar numărul unităților.

– Trupe

În ceea ce privește trupele, în Crimeea se află Brigada 810 Infanterie Navală – din care fac parte 2.500 de pușcași marini, forțe speciale -200-300 de oameni, membrii unei importante Forțe Aeriene Navale la Marea Neagră și grupuri auxiliare – tehnice, de securitate și administrative.

Membrii Brigăzii 810 „nu sunt de elită, dar au nivel peste medie, au acționat bine în Georgia și luptă împotriva piraților în Somalia”, a declarat Galeotti despre aceste trupe. În privința forțelor speciale navale, el afirmă că membrii acestora „nu sunt Beretele Verzi, dar se descurcă mai degrabă bine”, iar în privința restului trupelor „poți să le pui o mitralieră în mână, dacă e nevoie” sau pot bloca drumuri, apreciază el.

„Nimic nu-i poate împiedica (pe ruși) să-și mute trupele de colo colo. Este un du-te-vino de două ori pe an, din cauza serviciului militar obligatoriu”, mai afirmă profesorul newyorkez, adăugând că „prezența personalului militar pe stradă nu este un lucru neobișnuit, în contextul în care se deplasează de la o bază la alta” și „evident, se duc în și se întorc din Rusia”.

În afară de bazele din Crimeea, în străinătate Rusia mai este prezentă în Cuba, dar această prezență nu poate fi considerată o bază, și la Tartus, în Siria. Rușii nu au alte baze în străinătate, în afara celor de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.