BACALAUREAT 2014. Răspunsul impresionant al unei eleve de clasa a XI-a la simulare BAC 2014. Ce reacție a avut profesorul corector

Răspunsul unei eleve de clasa a XI-a la unul dintre subiectele de la simularea pentru BAC 2014 la limba română a devenit viral pe internet după ce a fost făcut public de profesorul corector, care i-a adresat, la rândul său, o scrisoare deschisă pe blogul personal. Atât răspunsul elevei cât și scrisoarea profesorului au suscitat o adevărată dezbatere în mediul virtual.

Ce a scris eleva pe foaia de examen:

„Nu am studiat comedia la clasă, dar pot să prezint relația între un elev și oricare profesor. Nu vreau să generalizez, așa că o să profit de ocazia asta și o să spun un secret.

Nu mă interesează atât de mult materia pe care o predă cineva, cât mă interesează omul din fața mea. Am o profesoară care, în cele 50 de minute petrecute la clasă pe săptămână, nu zâmbește absolut deloc. Sunt aproape doi ani de când se întâmplă asta și la un moment dat prezența ei a devenit epuizantă. Am ajuns să fac tot posibilul să-i evit orele, astfel încât să evit depresia în care intru după oră. Sunt o persoană mai sensibilă, totul în jur mă afectează. Doamna dirigintă a intrat la oră într-o zi și, după ce s-a uitat puțin la noi, ne-a cerut să nu mai fim atât de veseli. Poate că exagerez, poate o să mă aleg cu o pedeapsă mare pentru tot ce-am scris aici. Dar a fost o vreme în care și dumneavoastră ați trăit adolescența, știți cum e. Poate vă aduceți aminte de momentele de tristețe sau de pasele proaste. Țin să vă anunț că există și acum, iar data viitoare, când o să mergeți într-o clasă, uitați-vă mai atent la sufletele prezente și nu uitați că nu pentru toți e ușor și uneori tot ce ne lipsește e o privire încurajatoare. Știu că fericirea nu e o materie și nu doriți să predați așa ceva.

Ne amintim de fiecare om care a trecut prin liceu; vrem să ne amintim de bine. Nu o să-mi amintesc definiția romanului sau a schiței, dar o să-mi aduc aminte de acea zi în care v-ați permis să lăsați materia deoparte pentru a ne cunoaște, pentru a ne aminti că nu e prea târziu să vedem ființa umană”

Profesorul Ovidiu Iancu, profesor de limba română de la Liceul Tehnologic din Sebeș, a corectat lucrarea ei. Deși nu știa nimic despre subiectul în care trebuia să descrie relația dintre două personaje ale unei comedii studiate, eleva a dat un răspins care l-a uimit. Atât de mult încât i-a dedicat o scrisoare deschisă pe blogul personal: Simulare BAC. Scrisoare deschisă.

„Printre lucrările corectate, găsesc un text al unei eleve căreia aș fi onorat să îi fiu profesor. În el regăsesc multe dintre erorile pe care le comit eu însumi în fața claselor la care predau”, a scris Ovidiu Iancu, care a mărturisit că nu a putut nota ceea ce a scris fata pentru cel de-al treilea subiect pentru că nu s-a încadrat în niciun fel în barem, dar că, dacă era după el, i-ar fi dat nota 10.

Simulare BAC. Scrisoaredeschisă

„Și acum, voi pretinde că textul îmi e adresat personal și voi schița un răspuns:

Da, știm cum e adolescența, însă o cunoaștem acum doar teoretic. Memoria noastră e ușor disfuncțională; ne imaginăm întotdeauna că am fost adolescenți mai responsabili decât voi, ne închipuim că toată adolescența noastră a fost petrecută prin biblioteci, că eram cuprinși de o sete nemărginită de cunoaștere. Dacă am fi sinceri cu noi înșine, ar trebui să admitem că nu eram deloc așa. Așadar, învață să îți ignori profesorii atunci când îți cer să nu mai fii veselă. Învață să fii selectivă. Nu te împovăra cu propriile noastre depresii, atunci când, nemaireușind să le facem față, le aducem în fața clasei. Sensibilitatea e o calitate și dacă vreunul dintre noi, profesorii, îți spune că nu e așa, ignoră-l! Fără agresivitate, fără revoltă exterioară, doar cu zâmbetul superior al aceluia care înțelege că noi, profesorii, avem automatismele noastre, rigiditățile noastre.

Nicio pedeapsă nu trebuie să te facă să-ți pierzi libertatea interioară de a gândi așa cum vrei, așa cum crezi! Limba și Literatura Română, ai dreptate, nu se reduce la definiția romanului și a schiței. Trebuie să vi le dictăm în caiete pentru că unii consideră că ele sunt esențiale și le-au trecut în programa de bacalaureat. Literatura română e un obiect care trebuie să îți stimuleze sensibilitatea, nu s-o inhibe. Dacă nu reușim să o predăm așa, înseamnă că noi suntem cei vinovați, nu materia în sine. Dacă suntem și preferăm să ne comportăm ca niște dinozauri, nu ne lua în seamă! Dinozaurii își imaginează că lumea le aparține, însă, în cele din urmă, ea aparține celor ca tine!

Fericirea nu poate fi predată de către noi. Prin natura meseriei, prin faptul că trebuie să ne ducem existența cu salarii cuprinse între 200 și 400 de euro (lucru de care voi nu vă faceți vinovați!) și, nu în ultimul rând, prin faptul că, pur și simplu, suntem mai bătrâni, noi ne aflăm în situația nu de a preda fericirea, ci de a o învăța de la voi. De data asta, voi sunteți profesorii! Dacă vedeți că suntem prea încăpățânați ca să învățăm ceva de la voi, procedați așa cum facem și noi. Treceți-ne câte un doi în catalogul vostru personal, încercați să ne faceți să înțelegem ceva, iar dacă nu vom reuși, lăsați-ne corigenți și mergeți mai departe! Lumea noastră e aproape de apus, a voastră abia dacă a trecut de răsărit”.

„Am simțit o frustrare când am corectat lucrarea”

Profesorul Ovidiu Iancu este unul dintre profesorii români care au predat limba română în India, la New Delhi, de unde s-a întors în toamna trecută.

CINE ESTE PROFESORUL OVIDIU IANCU, AICI : VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Cine sunt profesorii care predau româna la New Delhi, Beijing și New York. „Limba română le pare străinilor exotică și fascinantă”

Contactat de gândul, dascălul a spus că el crede că ceea ce a scris eleva în foaia de examen este de fapt o situație generală în școala românească. „Eleva este de la o altă școală din oraș, nu am încercat să o identific, nici pe ea și nici pe profesoară, am preferat să tratez textul ca și cum mi-ar fi fost adresat mie. Cred că este de fapt o situație generală în școala românească”, a spus Ovidiu Iancu.

Profesorul Ovidiu Iancu, în India

Profesorul spune că a simțit două frustrări atunci când a corectat lucrarea: „În primul rând a mea pentru că am impresia că mă transform pe zi ce trece mai mult într-un birocrat și nu într-un dascăl, cum ar fi normal. A doua frustrare venea din text, că în școală se învață cu totul altceva decât ar trebui să se învețe”.