Potrivit sursei citate, procurorul șef al DIICOT Buzău, Nicolae Petroșel, a formulat o plângere penală împotriva lui George Mărgărit, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, abuz în serviciu și gestiune frauduloasă.
Anterior depunerii plângerii penale, Petroșel a încercat să îl contacteze pe Mărgărit, pentru a recupera mai multe sume de bani primite de acesta pentru organizarea unor flagrante, se mai arată în concluziile raportului IJ.
Conform documentului citat, șeful DIICOT Buzău, în urma unor verificări, a constatat că George Mărgărit nu a depus sumele de bani confiscate cu ocazia unor percheziții făcute în mai multe dosare. În urma acestei constatări, Nicolae Petroșel a informat conducerea DIICOT.
Fostul procuror DIICOT George Mărgărit a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat că ar fi jucat la poker banii destinați unui flagrant și ar fi luat bani ridicați în timpul unor percheziții.
George Mărgărit, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău la data comiterii faptelor, va fi judecat, în stare de libertate, de magistrații instanței supreme, pentru delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată.
Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală desfășurată în șase dosare penale, privind dispunerea măsurilor asigurătorii de indisponibilizare, prin instituirea sechestrului, asupra sumelor de bani și a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor, în sumă totală de 420.313 lei, 7.140 de euro, 121 de dolari și 30 de lire sterline.
„În unele cazuri, deși a luat asemenea măsuri, nu a dispus consemnarea sumelor și a bunurilor în discuție la bancă, pe numele învinuiților, la dispoziția parchetului, cauzând o vătămare a intereselor legale a 16 persoane implicate în aceste cauze”, au scris procurorii anticorupție în actul de sesizare a instanței.
Anchetatorii îl mai acuză pe Mărgărit că nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani sau a bunurilor ridicate la perchezițiile domiciliare, care nu aveau legătură cu cauzele penale în cadrul cărora au fost dispuse și efectuate aceste percheziții, banii fiind cheltuiți de procuror în interes personal.
În cursul lunii octombrie, Mărgărit și-a însușit 13.500 de euro, dintr-un fond de flagrant de 40.000 de euro. Procurorul ceruse cei 40.000 de euro de la conducerea DIICOT – Structura Centrală pentru a realiza o acțiune de prindere în flagrant delict a unor persoane suspectate că ar comite infracțiuni de trafic de droguri de risc. Această sumă a fost recuperată ulterior.
În 28 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins propunerea de arestare preventivă a lui George Mărgărit, formulată de Direcția Națională Anticorupție, și a dispus interdicția de a părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită până la 26 ianuarie 2014.
George Mărgărit a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în DIICOT Buzău și să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.
După reținerea lui, procurorul George Mărgărit și-a dat demisia, decretul privind eliberarea sa din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău fiind semnat de președintele Traian Băsescu în 2 decembrie 2013.
Direcția Națională Anticorupție a transmis inițial cererea de arestare preventivă Curții de Apel București, iar aceasta a respins propunerea, în 14 noiembrie 2013, lăsându-l liber pe fostul procuror DIICOT.
Decizia Curții de Apel București a fost contestată de procurorii DNA la instanța supremă, care a judecat dosarul în 20 noiembrie 2013 și a dispus trimiterea cauzei la Secția Penală a instanței supreme, pentru judecarea pe fond a propunerii de arestare preventivă a lui Mărgărit.
Procurorul George Mărgărit le-a prezentat atunci judecătorilor instanței supreme o adeverință medicală din care ar rezulta că se tratează de „boala” jocurilor de noroc. Totodată, Mărgărit le-a spus judecătorilor că, din studiile de specialitate, ar rezulta că mania jocurilor de noroc este la origine o boală și nu un viciu.
Mărgărit a fost lăsat în libertate de Curtea de Apel București pe motiv că „dependența de jocuri duce la pierderea logicii” și că „o persoană care perseverează timp de cinci-șase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată”.