Occidentalii se pregătesc să riposteze, după referendumul din Crimeea

Președintele american Barack Obama a evocat eventuale sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, avertizându-l pe omologul său rus Vladimir Putin că Statele Unite și aliații săi nu vor recunoaște „niciodată” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea.

Japonia și Canada s-au alăturat, la rândul lor, condamnărilor occidentale. Autoritățile de la Tokyo au cerut luni Rusiei să nu anexeze Crimeea, iar Ottawa a evocat „ilegitimitatea pretinsului referendum”.

La rândul lor, europenii se pregătesc să reacționeze luni dimineață, în condițiile în care miniștrii de Externe participă la Bruxelles la reuniunea lunară, dominată de criza din Ucraina.

De altfel, oficialii de la Bruxelles, asemenea liderilor de la Wahington, au reacționat încă de duminică, afirmând că UE consideră „illegal și ilegitim” referendumul, care este „contrar Constituției ucrainene și normelor internaționale”, potrivit unui comunicat comun dat publicității de președintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, și de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

De altfel, secretarul de Stat John Kerry a reafirmat, într-o discuție la telefon cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că „Statele Unite nu vor recunoaște rezultatul” scrutinului.

„În urma acestui referendum ilegal, Rusia începe, de facto, anexarea teritoriului ucrainean”, a reacționat și președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

La rândul său, președintele francez Francois Hollande a calificat scrutinul drept o „pseudo-consultare” și a avertizat încă de sâmbătă că, „dacă până luni nu are loc o detensionare a situației, vor fi folosite sancțiunile” decise de liderii UE la reuniunea extrordinară din 6 martie pe tema crizei din Ucraina.

De asemenea, Londra, care a avut până acum o poziție rezervată, a apreciat că este momentul ca UE „să adopte măsuri restrictive mai severe”, potrivit șefului diplomației britanice, William Hague.

La Bruxelles, o reuniune la nivel de ambasadori urma să finalizeze duminică seara sancțiunile specifice împotriva oficialilor ruși sau ucraineni proruși, vizând restricții la acordarea vizelor și blocarea conturilor din străinătate.

Nicio informație oficială nu va fi însă dezvăluită înainte de reuniunea de luni în legătură cu lista persoanelor vizate, care ar putea include între „20 și 30 de nume”, potrivit unei surse europene. Lista „urmează să fie limitată, dar semnificativă politic, pentru a trimite un semnal clar” Moscovei, a precizat o altă sursă.

„Va fi vorba depre parlamanetari, membri ai structurilor de securitate, responsabili din Ministerul Apărării”, a adăugat sursa menționată. Oficiali proruși din Crimeea vor fi, de asemenea, vizați de aceste sancțiuni.

Deocamdată, este exclus ca pe lista persoanelor vizate de sancțiuni să fie incluși membri ai Guvernului rus, deoarece ar fi „dificil” să fie sancționate persoanele cu care se încearcă negocierea unei soluții politice pe tema crizei din Ucraina.

Sancțiunile economice, sub semnul întrebării

Între timp, capitalele europene se întreabă în legătură cu intențiile lui Vladimir Putin după referendumul din Crimeea. „Se va mulțumi cu anexarea Crimeei la Rusia, sau va încerca să meargă mai departe în estul Ucrainei? „, s-a întrebat un diplomat european de la Bruxelles.

Mai mulți oficiali europeni consideră însă că atitudinea Moscovei din ultimele zile nu aduce optimism privind criza din Ucraina. „Rusia a blocat până acum orice opțiune în vederea soluționării crizei, orice progres privind detensionarea și, aparent, vrea să impună o situație pe care nu o putem accepta”, a apreciat duminică ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

În cazul în care criza se va agrava, UE are în vedere un al treilea set de sancțiuni, cu un mai mare impact pentru Moscova, deoarece vizează relațiile economice și comerciale cu Bruxelles.

De altfel, șefii de stat și de Guvern din cele 28 de state membre UE vor avea ocazia să discute despre eventualitatea aplicării acestor sancțiuni la summitul european programat pentru joi și vineri la Bruxelles.

Mediile economice, în special din Germania, s-au arătat public îngrijorate în legătură cu posibilitatea impunerii acestor sancțiuni. Proprietarul companiei energetice EON, Johannes Teyssen, a avertizat, astfel, în legătură cu riscul ca relațiile cu Rusia, cel de-al treilea partener economic al UE, să fie „considerabil afectate”.

La rândul său, premierul bulgar Plamen Oreșarski s-a declarat rezervat în legătură cu impunerea sancțiunilor economice, subliniind că mai multe țări din estul Europei „ar avea de suferit” în acest caz. Bulgaria depinde în mare parte de livrările de gaze din Rusia care tranzitează Ucraina, pentru aprovizionarea energetică a Sofiei.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a afirmat, într-o discuție la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, că dorește creșterea numărului de observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Ucraina.