Peninsula de la Marea Neagră, cedată Ucrainei de liderul societic Nikita Hrușciov în 1954, se află în centrul celei mai dure confruntări diplomatice dintre Moscova și țările occidentale de la sfârșitul Războiului Rece.
În plus, votul masiv în favoarea alipirii Crimeei la Rusia la referendumul de duminică consolidează poziția separatiștilor proruși, care controlează majoritatea infrastructurii din regiune, instituțiile oficiale și televiziunea, inclusiv Poșta locală.
În fața acestora, Ucraina și aliații occidentali au puține opțiuni pentru a-l împiedica pe președintele Vladimir Putin să pună Crimeea sub controlul său, acțiune pe care o consideră ilegală.
– Izolarea Rusiei
După ce a ezitat în legătură cu adoptarea poziției în fața demonstrației de forță a Kremlinului, Occidentul pare să fi adoptat acum o strategie mai hotărâtă, susținută de anunțul sancțiunilor pe care cel mai probabil le vor decide luni Uniunea Europeană și Statele Unite împotriva celor mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin.
În afara acestor sancțiuni, imaginea și locul Rusiei pe scena internațională riscă să fie grav afectate: locul Moscovei în G8 este sub semnul întrebării, iar mai mulți senatori americani sunt deciși să retragă Rusiei dreptul de a organiza Campionatul Mondial de fotbal din 2018.
În replică, Moscova a lansat o campanie de propagandă mediatică în care este prezentată drept singură în fața Occidentului, ceea ce i-a adus lui Vladimir Putin o cotă de popularitate record, în ultimii doi ani.
– Intervenția militară
Alungarea soldaților ruși din Crimeea nu este o opțiune pentru Ucraina, care ar juca în această luptă rolul lui David în fața lui Goliat.
Armata ucraineană dispune de doar 130.000 de soldați, jumătate dintre aceștia fiind recruți și echipați cu un material de luptă învechit, care nu ar face față celor 845.000 de militari ruși, ce se pot baza și pe puterea nucleară a Rusiei.
În plus, îndemurile unor conservatori americani, printre care senatorul John McCain, în vederea furnizării de ajutor militar Ucrainei, nu vor fi cel mai probabil urmate de liderii occidentali, care trebuie să se confruntă cu o opinie publică din ce în ce mi opusă intervențiilor militare în afara țării.
Cu toate acestea, prin refuzul de a-și retrage trupele din Crimeea, Ucraina poate îngreuna situația Rusiei. „Dacă încep să folosească armele împotriva noastră, le vom folosi și noi”, a avertizat vicepremierul Vitali Iarema.
– Presiunea economică
Crimeea are o importanță strategică pentru Rusia, deoarece îi oferă acces la Marea Neagră și la Mediterana. Peninsula este însă o regiune cu o economie devastată și este dependentă de Ucraina pentru resursele de gaze, eletricitate și apă.
Unii dintre naționaliștii de la Kiev au sugerat să fie tăiat accesul Crimeei la aceste resurse, pentru a contracara ambițiile Rusiei. „Accesul Crimeei la gaze, electricitate și la furnizarea alimentelor de bază este în pericol, iar Rusia nu poate compensa”, a subliniat analistul Volodomir Fessenko, de la Institutul Penta.
Cu toate acestea, dacă autoritățile de la Kiev vor adopta această strategie, cel mai probabil Moscova nu va ezita să decidă o creștere puternică a tarifelor pentru importurile de produse industriale ucrainene și a prețurilor pentru furnizarea gazelor din Rusia.
– Susținerea occidentală
Ucraina este un element cheie în ambiția afișată a președintelui Vladimir Putin de a reface alianța postsovietică pentru a rivaliza atât cu UE, cât și cu NATO.
Noul Guvern de la Kiev și-a anunțat însă clar dorința de a scoate Ucraina de pe orbita Kremlinului și de a apropia țara cu 46 de milioane de locuitori de Occident.
În acest context, Uniunea Europeană și liderii ucraineni ar putea semna zilele următoare capitolele politice din Acordul de Asociere, a cărui abandonare în noiembrie anul trecut a provocat protestele de la Kiev ce au dus la demiterea președintelui Viktor Ianukovici.
De asemenea, occidentalii discută un plan de ajutor pentru fragila economie ucraineană, în replică la suspendarea unui credit masiv promis de Moscova.
O apropiere prea rapidă sau prea strânsă a Ucrainei de Occident ar putea însă îndepărta regiunile rusofone din sud-estul Ucrainei, ale căror legături cu Rusia sunt istorice.
De altfel, regiunile din estul Ucrainei, printre care Donețk, și-au anunțat deja intenția de a organiza referendumuri în vederea alipirii la Rusia, iar altele amenință să le urmeze exemplul.