Ioan Niculae, chemat la DIICOT în dosarul în care Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu

„Ne-au chemat să ne aducă la cunoștință că s-a dispus o expertiză și ne-a dat un termen până la care să venim cu completări, observații la obiectivele de expertiză. (…) Eu știu acum două firme străine care iau discount, să nu-i zicem discount, preț, cu 137 de dolari mai ieftin, e adevărat că-s două firme străine în România și pentru care nu a început niciun fel de anchetă împotriva lor, iar noi, pentru faptul că am respectat o decizie legală, o lege trecută prin Parlament, suntem chemați la DIICOT”, a declarat Niculae, la ieșirea din sediul parchetului.

În a doua jumătate a lunii februarie, procurorii DIICOT au schimbat faptele pentru care este urmărit Adriean Videanu, din complot și subminarea economiei, în constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Schimbarea încadrării juridice în cazul lui Adriean Videanu a fost făcută ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat, în 2 septembrie 2013, Senatului și, respectiv, șefului statului declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian și, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot și subminarea economiei naționale.

Președintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie 2013, ministrului Justiției cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu.

În 12 septembrie 2013, Adriean Videanu a fost informat de procurorii DIICOT că este urmărit penal pentru complot și subminarea economiei naționale, în legătură cu favorizarea intereselor firmei Interagro.

Videanu declara că, după discuția cu anchetatorii, că a înțeles că are toate argumentele și probele necesare dovedirii nevinovăției sale în acest dosar, pe care le va înmâna procurorilor pe parcursul anchetei.

Ulterior, în 30 septembrie 2013, DIICOT a instituit sechestru asigurător pe cinci imobile ale lui Adriean Videanu din București, Ilfov și Constanța, până la concurența sumei de 277 de milioane de lei, pe 66.906 acțiuni de la trei firme și pe sumele din conturile deschise la două unități bancare.

În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârșitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului ICCJ. În aceeași zi, Varujan Vosganian și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Economiei.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian și Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniștri ai Economiei, au aprobat și susținut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae și au folosit unitatea națională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii DIICOT susțin că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producția proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă „valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal”.

Demersul miniștrilor Vosganian și Videanu s-a realizat în condițiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societății naționale, au precizat procurorii.

Dosarul este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcții de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot și subminarea economiei naționale.