SRI aniversează 24 de ani. Analiză Mediafax despre cum a contribuit Serviciul de Informații la combaterea corupției. PLUS: Cum arată rapoartele SRI din 2007 – 2012

SRI își prezintă, miercuri, raportul de activitate pe 2013, cele din anii precedenți indicând creșterea numărului interceptărilor, faptul că DIICOT și DNA sunt principalii beneficiari ai sesizărilor sale și că o treime din informările SRI au ajuns la șeful statului, iar jumătate la Guvern.

În general aceste documente conțin date referitoare la numărul informărilor transmise instituțiilor, al sesizărilor primite, al cetățenilor declarați indezirabili, cifre privind controlul antiterorist, interceptările realizate, dar și prioritățile serviciului.

DIICOT și DNA, principalii beneficiari ai sesizărilor de cercetare penală făcute de SRI

DIICOT și DNA au fost principalii beneficiari ai sesizărilor și informărilor adresate organelor de cercetare penală de către SRI în perioada 2007 – 2012, cu 22% și respectiv, 27%. A treia instituție care a obținut astfel de sesizări a fost Ministerul de Interne, care a primit 26% din sesizări.

Numărul sesizărilor făcute de SRI a crescut de la an la an, astfel încât numărul acestora a ajuns de la 643 în 2007, la 3.289 în 2012.

Astfel, conform rapoartelor de activitate ale SRI în 2012, Direcția Națională Anticorupție și structurile sale teritoriale au primit 860 de sesizări și informări în domeniul penal. DIICOT și structurilor teritoriale i-au fost remise 573 de sesizări, în vreme ce structurile Ministerului de Interne, precum Direcția Generală Anticorupție și structurile Poliției, au obținut 554 de sesizări.

Alte sesizări au fost adresate parchetelor de pe lângă curțile de apel (44), parchetelor de pe lângă tribunale (178), parchetelor de pe lângă judecătorii (90).

Totodată, SRI a făcut 965 de informări privind posibile elemente constitutive ale unor infracțiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare ori remediere a acestora.

O treime din informările SRI au ajuns la șeful statului și mai mult de jumătate la Guvern

În șase ani de zile, SRI a realizat 42.000 de informări a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate în rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informărilor, 26.140 au fost remise instituțiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, în vreme ce șefului statului i-au fost transmise 30% din informări.

De asemenea, pe parcursul celor șase ani 15.929 informări au fost înaintate autorităților locale, respectiv prefecților și președinților de consilii județene.

În 2012, Guvernului i-au fost transmise de către SRI 3.208 informări, în vreme ce președintele Traian Băsescu a obținut 886 informări. Pe de altă parte, 2.345 informări au fost înaintate prefecților și președinților de consilii județene.

Ponderea cea mai mare a informărilor transmise de SRI, respectiv 44%, au vizat în 2012 securitatea economică, în vreme ce aproape un sfert din documente (24,2 %) au privit „protejarea valorilor și drepturilor constituționale”. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare în ceea ce privește „promovarea unor obiective de politică externă a României”. Doar 9,8% au fost informări legate de identificarea și evaluarea amenințărilor de natură teroristă.

Mandate de interceptare în creștere

Analiza rapoartelor SRI din perioada 2007 – 2012 relevă că mandatele de interceptare puse în aplicare de SRI s-au triplat în șase ani, de la puțin peste 10.000 de acte autorizate în 2007 la peste 36.000 în 2012, iar în medie de 10% din mandate a beneficiat direct Serviciul Român de Informații.

Numărul actelor de autorizare puse în aplicare de SRI în 2012 a ajuns la 36.085, numărul acestora fiind triplu față de anul 2007, când acestea au totalizat 10.272.

SRI precizează în raportul de activitate pentru anul 2007 că au fost interceptate în anul respectiv 7.746 de persoane și 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, Serviciul Român de Informații a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane și 4.805 de posturi telefonice.

În 2008, numărul de autorizări privind activități de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar SRI a fost benecificiarul a 1.916, însă Serviciul nu a mai dat publicității numărul persoanelor interceptate sau al posturilor telefonice care au făcut obiectul ascultărilor. Aceste date nu au fost prezentate nici în rapoarte de activitate din aferente anilor următori.

De asemenea, în următorii ani numărul autorizărilor au crescut constant, de la 22.176 în 2009 (pentru 2.779 fiind beneciar SRI) la 30.624 în 2010 (pentru 3.114 fiind beneficiar SRI).

În 2011 numărul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar SRI), iar în 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar SRI).

Interceptările realizate de SRI prin intermediul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul național de securitate și pentru Ministerul Public, se arată în raportul de activitate al SRI aferent anului 2012.

Sursele de informare ale SRI nu se regăsesc în rapoartele de activitate 2010 – 2012

Serviciul Român de Informații a prezentat în 2007, 2008 și 2009 ponderea resurselor informaționale pe care și-a bazat activitatea. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, însă, în anii următori.

Astfel, cea mai mare parte a informațiilor obținute de SRI au fost din „surse secrete umane”, în 2007 acestea ajungând la 59,1%, în 2008 la 47,1%, iar în 2009 la 43,3%.

„Sursele secrete tehnice” au reprezentat 13% din resursele informaționale în 2007 și 2008, ponderea acestora crescând în 2009 la 17,3%.

Totodată, în 2007 sursele deschise și productia de informații analitice au reprezentat 27,3%.

Pe fondul scăderii resurselor informaționale din surse secrete umane, dar și al diversificării surselor de informații, în 2008 s-au dezvoltat „resursele analitice” (17,3%), cele din cooperare (11,2%), surse deschise și oficiale (7,8%) și surse secrete tehnice (3,1%). Această distribuție a resurselor informaționale ale SRI s-a menținut la aproximativ același nivel și în 2009.

Totodată, activitățile privind securitatea națională spre care și-a orientat Serviciul în principal atenția au fost în 2012 „protecția intereselor de securitate economică” (27,3%) și „protejarea drepturilor și valorilor constituționale”(24,8%). În aceste două domenii SRI și-a elaborat activitatea progresiv din 2007 până în 2012, fiind înregistrată o reducere a activității în privința contraspionajului, de la 23,8% în 2007 la 16,6% în 2012.

De asemenea, pe parcursul a celor șase ani poate fi observată o creștere a activității SRI în cazul evaluării și gestionării amenințărilor transfrontaliere, care a crescut de la 12,7% la 17,2%. Cât privește protecția împotriva amenințărilor teroriste, ponderea activităților SRI s-a situat pe parcursul anilor între 11% și 14 %.

Terorismul a rămas la nivelul de alertă „albastru-precaut”, însă riscurile au crescut constant

În ceea ce privește amenințarea teroristă în cazul României, numărul măsurilor concrete ale SRI a crescut constant pe parcursul celor șase ani, fiind păstrat nivelul de alertă teroristă la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, SRI a semnalat în fiecare an faptul că nivelul amenințărilor și riscurilor legate de activități teroriste a crescut, astfel încât în 2012 preciza că „spre deosebire de ultimii ani, amenințarea teroristă a devenit directă și explicită, fapt relevat, în principal, de intențiile și activitățile unor indivizi și entități teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa”.

În 2007 au fost doar 19 cazuri în care a fost dispusă întreruperea dreptului de ședere și includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în țară a unor persoane.

De asemenea, SRI susține că în acest an a determinat și a avertizat în 232 de situații o serie de persoane să renunțe la activitățile din care puteau rezulta amenințări la adresa securității naționale.

În 2008, pentru descurajarea activităților teroriste SRI a fundamentat și/sau pus în aplicare 197 măsuri de prevenire specifice. Astfel, în 20 de cazuri s-a ajuns la întreruperea dreptului de ședere și includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în țară. De asemenea, au fost 177 situații în care Serviciul a determinat sau avertizat unele persoane să renunțe la activitățile din care puteau rezulta amenințări la adresa securității naționale.

Totodată, în 2009 au fost dispuse 143 de măsuri pentru descurajarea unor activități asociate terorismului. În 20 de cazuri nu a fost permisă intrarea unor străini pe teritoriul național, în vreme ce în 120 de situații s-a optat pentru determinarea sau avertizarea persoanelor care ar fi desfășurat activități de natură să amenințe securitatea națională.

În 2010 a fost înregistrată o scădere a măsurilor pentru descurajarea activităților asociate terorismului, ajungând la 67 măsuri.

2011 este anul în care numărul măsurilor de prevenire a acțiunilor teroriste a crescut la 204 de cazuri. Un cetățean străin a fost declarat indezirabil, deoarece era interesat să finanțeze grupări extremiste din străinătate. În cazul a 34 de persoane a fost interzisă intrarea în România, iar în 16 cazuri a fost refuzată acordarea cetățeniei române, a vizei, sau a solicitării de ședere permanentă. Alte 33 de avertizări au fost aplicate unor persoane suspecte de implicare în acțiuni de natură ase constitui în riscuri la adresa securității României.

În 2012 măsurile de prevenire a activităților teroriste s-a dublat față de anul anterior, ajungând la 436 de astfel de situații.

15 cetățeni străini au fost declarați indezirabili, „după ce au fost implicați în acțiuni de planificare a unor atentate în România, derulând propagandă islamică radicală ori aflați în conexiune cu grupări teroriste”.

SRI a avut 44 măsuri de nepermitere a intrării în țară, pentru persoane suspectate de intenții ori activități teroriste, dar și 99 de avertizări „aplicate în contexte potențial purtătoare de amenințare teroristă – de ex. atentatul de la Burgas, apariția filmului „Inocența Musulmanilor”.

În 6 cazuri a fost refuzată acordarea cetățeniei române ori a vizei pentru România.

Între alte 266 de măsuri specifice luate de Serviciu au fost „realizarea siguranței obiectivelor ce pot constitui ținta unor acte teroriste, acțiuni de sprijinire a departamentelor, instituțiilor și organizațiilor pentru aplicarea dispozițiilor privind siguranța națională, demersuri de informare și pregătire a populației cu privire la potențialele amenințări și la modalitățile de autoapărare, acțiuni de pregătire pentru autoapărare împotriva pericolelor teroriste”.

În raportul de activitate al SRI pe 2012 se mai precizează faptul că la menținerea României în atenția entităților teroriste sunt determinate de profilul euro-atlantic al țării noastre – implicarea în lupta împotriva terorismului global, participarea militară în diferite zone de conflict/teatre de operațiuni.

SRI semnalează faptul că există, în această privință, „vulnerabilități interne de reglementare, procedurale sau chiar determinate de eludarea unor prevederi legale”. „Concret, se înscriu în această categorie deficiențe în monitorizarea video a spațiilor publice și a altor obiective de interes public care ar putea fi vizate de atentate teroriste, respectiv încălcarea regulilor de înregistrare a turiștilor”, susține Serviciul.

CNSAS a primit 99,99% din dosarele deținute de SRI din arhiva fostei Securități

SRI a predat CNSAS în în perioada 2000 – 2007 circa 17.000 metri liniari de arhivă – 1.601.129 dosare și 1.954.629 volume din arhiva fostei Securități.

De asemenea, în 2007 CNSAS a primit 15.569 dosare cu 24.040 volume, iar în 2008 i-au mai fost predate 32.319 dosare cu 55.931 volume.

SRI susține în raportul de activitate aferent anului 2009 că „în ceea ce privește predarea copiilor pe microfilm, au fost înregistrate creșteri (față de anul 2008, n.r.) de 670% la numărul de dosare, respectiv de 520% la numărul rolelor”.

Astfel, SRI precizează că în 2009 a predat „copii pe microfilm însumând 4.753 role și 87.088 jacheți (echivalent a 1.372 role), la care se adaugă copii pe microfilm pentru 29 dosare, în scopul rezolvării unor solicitări punctuale ale Consiliului”.

De asemenea, în cursul anului 2010 au mai fost predate CNSAS „copii pe microfilm pentru 33 de dosare, în baza solicitărilor punctuale, și 3.770 de role cu microfilme ce conțin date pentru 192.304 dosare”. „Față de anul 2009, au fost înregistrate creșteri de 13,8% la numărul de dosare și o scădere de 62,4% la numărul rolelor. Totodată, în cursul anului 2010, au fost predate CNSAS copii în format electronic ale registrelor de evidență corespunzătoare fondurilor de arhivă închise, însumând 18.751 imagini rezultate din fotografierea digitală a 59 volume”, susține SRI.

Anul următor, CNSAS a mai primit de la Serviciu de Informații „6.906 role cu microfilme ce conțin date pentru 356.685 de dosare (ceea ce reprezintă o creștere de 85,49% la numărul de dosare și 83,18% la numărul rolelor față de 2010). Suplimentar, în baza solicitărilor punctuale, au fost predate și copii pe microfilm pentru alte 13 dosare”.

Totodată, în cursul anului 2011 au mai fost predate CNSAS 3.437 de dosare, din care 493 sunt dosare ale unor cadre ale Securității.

În anul 2012, SRI susține că a reușit să predea 99,99% din totalul dosarelor fostei Securități, preluate în custodie în 1999. Astfel, în acest an au fost predate CNSAS: 906 dosare declasificate, 300 dosare de personal din fondul neoperativ, copii pe microfilm pentru 3 dosare și 1.530 role cu microfilme ce conțin informații pentru 87.760 dosare.

„De asemenea, mai sunt pregătite pentru predare 2.786 role cu microfilme ce conțin informații pentru 170.769 dosare și au fost demarate activitățile specifice în cazul a 11.415 role cu microfilme”, se mai arată în raportul SRI pentru 2012.

Legea SRI necesită „modificări urgente”, cere insistent în fiecare an comisia parlamentară de control

Legea în baza căreia își desfășoară activitatea Serviciul Român de Informații a primit observații an de an, din 2007 până în prezent, comisia parlamentară de control a SRI insistând în fiecare raport de activitate asupra acestui aspect. Demersul legislativ solicitat în rapoartele comisiei nu s-a materializat însă printr-un act nomativ adoptat în Parlament.

Raportul comisiei de control a SRI pentru anii 2007 și 2008 remarca efortul de reformare din cadrul Serviciului, dar semnala faptul că este nevoie de o modificare legislativă. „(…) permite Comisiei să aprecieze că demersul reformator nu a fost conjunctural, ci reflectă o preocupare care va trebui susținută în plan legislativ, precum și în ceea ce privește resursele umane, materiale și financiare”, se precizează în documentul menționat.

De asemenea, atât în rapoartele întocmite de comisia parlamentară pentru anul 2009 și 2011, cât și în cel pentru 2012, apare aceeași frază: „Comisia constată necesitatea modificării urgente a cadrului legislativ care reglementează activitatea serviciilor de informații și totodată elaborarea unui act normativ care să reglementeze controlul parlamentar asupra activității serviciilor de informații”.

Bugetul SRI este anual de 1 miliard de lei

Bugetul anual mediu de care a beneficiat Serviciul Român de Informații în cei șase ani a fost de circa un miliar de lei.

În 2007, bugetul SRI a fost de 1.203.095.000 de lei, cu precizarea făcută în raportul de activitate că suma reprezenta 61,92% din necesarul de fonduri inițial, iar de la bugetul de stat au fost direcționați 1.187.009.000 de lei.

În 2008 bugetul SRI s-a ridicat la 1.349.058.000 de lei, dintre care: 1.299.303.000 de lei de la bugetul de stat, 37.544.000 de lei din credite externe, 11.610.000 de lei din împrumuturi interne și 601.000 lei din venituri proprii.

Anul următor situația financiară a SRI evidențiată arată că bugetul instituției a fost de 1.263.433.000 de lei (72,54% din necesar), 1.262.517.000 de lei fiind de la bugetul de stat, iar 916.000 de lei din venituri proprii.

În 2010. SRI a primit de la bugetul de stat 1.162.175.000 de lei și a realizat prin venituri proprii 9.625.000 de lei.

Anul 2011 a adus o scădere semnificativă a sumelor alocate SRI, acestea fiind de 955.303.000 de lei, în vreme ce 17.095.000 au reprezentat venituri proprii.

Totuși, în 2012 bugetul SRI a revenit la peste un miliard de lei. Instituția a avut de la bugetul de stat 1.021.980.000 de lei, dar și venituri proprii de 12.891.000 de lei.

SRI, la 24 de ani – sprijinirea combaterii corupției și acțiuni vizând siguranța națională

Serviciul și-a anunțat, în mai multe rânduri, chiar prin vocea directorului instituției, George Maior, preocuparea legată de combaterea corupției, calificată drept „o amenințare la adresa securității naționale, pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate și frustrări”.

„Dincolo de faptul că Serviciul Român de Informații este o instituție pivot a securității naționale, noi avem o cooperare deosebită cu Direcția Națională Anticorupție, pentru că, și la nivel de lege dar și în felul în care percepem noi securitatea națională, corupția este o amenințare la adresa securității naționale. Să ne înțelegem foarte clar asupra acestui aspect. Este o amenințare pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate și frustrări, și prin aceasta securitatea națională a statului este amenințată”, a spus George Maior, în februarie 2014, la prezentarea raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pe 2013.

Serviciul a sprijinit realizarea unor anchete de către DNA în cazuri intens mediatizate legate de combaterea corupției. Un exemplu recent este legat de președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și de șeful Regiei Județene de Drumuri și Poduri Constanța, Adrian Gâmbuțeanu, care au fost reținuți de procurorii DNA, după percheziții și audieri într-un dosar de fapte de corupție, procurorii beneficiind de sprijinul SRI.

Din Rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că „există date și indicii temeinice potrivit cărora Nicușor Daniel Constantinescu și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța în sensul că a dispus efectuarea unor plăți nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)”, arăta DNA.

Un alt caz de combatere a corupției la care SRI a colaborat, potrivit unui anunț oficial, a fost cel în care doi sătmăreni au fost reținuți, pe 17 martie, fiind acuzați că au pretins 3 milioane de lei unuia dintre furnizorii de cărbune ai CET Oradea pentru a interveni pe lângă fostul ministru Daniel Chițoiu pentru deblocarea unor fonduri din care furnizorul și-ar fi recuperat contravaloarea unor mărfuri livrate.

Din ancheta efectuată de către procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea cu sprijinul SRI a reieșit că, în iunie 2013, cei doi au pretins administratorului unei firme orădene, denunțător în cauză, suma de trei milioane de lei, invocând o influență asupra fostului ministru al finanțelor Daniel Chițoiu, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru Electrocentrale SA Oradea (CET Oradea).

Cazul Constantin Stoica Marius

Un alt caz recent este cel al lui Constantin Stoica Marius, consilier juridic al unei firme, care l-a ajutat pe fostul ministru liberal Cristian David să justifice o sumă din declarația sa de avere comunicându-i datele unei persoane dispuse să încheie în mod nereal un contract de vânzare – cumpărare cu mama fostului ministru. Consilierul a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, în acest dosar procurorii DNA au primit sprijinul de specialitate al ofițerilor SRI.

De asemenea, un exemplu foarte recent fiind legat de un grup de polițiști de frontieră cercetați pentru luare de mită după ce au ajutat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil pe Dunăre. Potrivit informațiilor din dosar, polițiștii de frontieră au protejat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil luat de la navele care tranzitează Dunărea, furnizându-le informații privind dispozitivul de patrulare al Poliției de Frontieră și circulația navelor pe Dunăre. În schimbul protecției oferite, agenții au pretins și primit combustibil și alte produse, precum și pește de la braconierii care acționează în zonă.

Implicarea SRI este, în unele cazuri, la granița dintre corupție și siguranța națională. Un exemplu amplu mediatizat este cel legat de mafia cărnii, care a vizat destructurarea a două grupuri infracționale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate și trafic de influență, prejudiciul produs de membrii celor două grupări fiind estimat la peste 15 milioane de euro.

SRI informa, recent, că a inițiat acest caz la începutul anului 2013, fiind vorba despre o rețea de crimă organizată transfrontalieră specializată în fraudă fiscală de mare amploare, purtătorul de cuvânt al Serviciului precizând că subiectul viza „o chestiune de securitate națională”.

Relevanța acestui caz este legată chiar de implicarea SRI într-un teritoriu care ar putea intra și în jurisdicția unor instituții precum cele menite să vegheze la respectarea drepturilor consumatorilor sau la siguranța alimentației. Amploarea rețelelor și numărul mare de consumatori expuși au fost elemente care au încadrat cazul în categoria celor care vizează siguranța națională.

Președintele Traian Băsescu declara, recent, că ANAF, OPC și ANSVSA, în loc să fie instituții ale statului de drept, sunt ale partidelor, astfel că sunt „evazioniști buni și evazioniști răi”, iar SRI trebuie să suplinească funcționarea acestor instituții. El a dat ca exemplu intervenția SRI în „mafia cărnii”. „De ce a trebuit să afle SRI și să pună sub supraveghere o rețea de carne expirată? Pentru că OPC și ANSVSA, în loc să fie instituții ale statului de drept sunt instituții ale partidelor”, a adăugat șeful statului, explicând că, imediat ce se schimbă Guvernul, sunt puși în fruntea acestor instituții „clienții politici”.

SRI a fost implicat și în subiecte care vizează securitatea țării din perspectiva caracterului României de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, un exemplu fiind cel legat de cetățeanul ungar Mikola Bela, declarat indezirabil de Curtea de Apel București. Legat de acesta, SRI a stabilit „cu certitudine” că a avut, pe teritoriul României, activități contrare securității naționale începând cu anul 2013, potrivit purtătorului de cuvânt al SRI, Sorin Sava.

„SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetățeanul ungar (Bela Mikola – n.r.) a desfășurat pe teritoriul României activități contrare securității naționale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc și amenințări la adresa securității naționale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cu propunerea declarării ca indezirabil a cetățeanului menționat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenție toate activitățile extremiste de natură să pună în pericol securitatea națională a României”, a declarat Sava.

SRI și amenințarea teroristă

SRI a fost implicat, de asemenea, în mai multe cazuri de expluzări ale unor cetățeni în cazuri care reprezentau amenințări din punct de vedere terorist la adresa securității țării. Un cetățean tunisian a fost declarat indezirabil în august 2013 pentru 15 ani. Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, declara, referitor la cetățeanul tunisian, că „desfășura activități de promovare a unor curente extremist-teroriste, precum și activități de recrutare de adepți ai Jihadului”.

De asemenea, în mai 2013, doi cetățeni străini au fost declarați persoane indezirabile în România pentru 15 ani ca urmare a implicării în activități de sprijin financiar și propagandistic pentru grupări de orientare jihadistă care activează în Orientul Mijlociu. În acel context, directorul SRI, George Maior declara că au avut loc mai multe expulzări de cetățeni străini pe motive legate de fenomenul terorist, arătând că acțiunile au fost în beneficiul securității naționale a României.

„N-am să intru în chestiuni operative. Au fost mai multe expulzări, într-adevăr, de cetățeni, pe motivul legat de terorism. Eu cred că este bine să procedăm așa. Într-un regim preventiv există și o anumită latură critică asupra acestor lucruri, în sensul că adesea am auzit «De ce nu sunt trimiși în justiție?». Sigur că justiția este transnațională și internațională în aceste cazuri, iar pe teritoriul României este mai bine așa să procedăm”, preciza Maior.

Întrebat de ziariști de ce au apărut, la acea dată, mai „multe cazuri de terorism”, Maior răspundea: „Pentru că diverși factori au făcut din această amenințare o amenințare în creștere. Factori referitori la circulația persoanelor, la circuitele financiare internaționale, la modul în care România se implică în anumite acțiuni internaționale, o fac din ce în ce mai mult nu doar o țintă generică, ci o țintă explicită, și am spus și repet: încercăm la nivelul serviciului și în cooperare cu alte instituții să ținem departe de granițele țării acest fenomen care ne poate lovi și pe noi. Și cum alte state foarte puternice cu servicii de informații foarte puternice, cu sisteme de securitate bine puse la punct, nu au scăpat de acest fenomen, nu cred că trebuie să fim niciun moment lipsiți de vigilență”.

În aprilie 2013 SRI a fost implicat, plecând de la o sesizare a Serviciului, într-o operațiune a DIICOT privind o grupare de la Craiova suspectată de terorism, printre care se aflau și cetățeni libanezi. Gruparea fusese monitorizată de SRI în perioada octombrie – aprilie, aceasta vizând achiziționarea de armament și muniție, dar și facilitarea tranzitului ilegal spre Germania al unui cetățean palestinian. Membrii grupării infracționale, formate din cetățeni români și libanezi, erau cercetați de procurori pentru tentativă de acte de terorism, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și trafic de migranți.

SRI, menționează pe site-ul propriu că acțiunile sale au caracter secret, protejat ca atare de lege, dar toate aceste acțiuni, în legătură cu care SRI a avut o comunicare publică relizată prin comunicate de presă sau prin purtătorul de cuvânt al instituției, pot fi interpretate ca având relevanță în climatul de siguranță al României, securitatea cetățenilor nefiind afectată.

Misiunea oficială a SRI este legată de „protejarea valorilor democratice și promovarea intereselor naționale ale României și ale aliaților săi pentru realizarea securității naționale, asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor și apărarea statului de drept”, domeniile vizate fiind prevenirea și combaterea terorismului, cyberintelligence, apărarea valorilor constituționale, contraspionaj, securitatea economică, amenințările transfrontaliere și protecția informațiilor clasificate.

Serviciul Român de Informații își prezintă, miercuri, bilanțul pentru anul 2013, la eveniment fiind anunțată și participarea președintelui Traian Băsescu.