Nostalgiile lui Traian Băsescu, la ultimul său bilanț SRI. De ce va deveni România mai atractivă pentru spionaj, în 2014

Prezent pentru ultima oară în calitate de șef al statului la bilanțul anual al Serviciului Român de Informații (SRI), Traian Băsescu a rememorat evoluția instituției în anii săi de mandat, dând-o exemplu de depolitizare și performanță pentru alte instituții ale statului român.

„Încep cu o amintire. Când am preluat funcția de președinte al României, SRI avea un director care folosea mașină de la Sorin Ovidiu Vântu, SRI era amestecat frecvent în diverse scandaluri politice, iar generalul cu trei stele Coldea era maior. Este o evoluție extrem de importantă a Serviciului, care a avut ca unul din piloni și numirea în fruntea Serviciului a unui om politic din Opoziție”, și-a început Băsescu discursul la SRI, punctând rapid trei oameni cheie din istoricul rapid al SRI: precedentul director Radu Timofte, actualul director George Maior și omul despre care se spune că este cel care conduce cu adevărat SRI – generalul-locotenent Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, avansat în grad la începutul acestei săptămâni de Traian Băsescu.

Băsescu a mai vorbit despre principalul ingredient care a contribuit la evoluția SRI către statutul de „serviciu de informații performant care și-a atins toate obiectivele” și care „a scăpat de emblema fostei Securități”: depolitizarea.

„Mă uit pe toate sondajele, încrederea în SRI este undeva în jur de 50%. Cred că toți politicienii ne-am dori un asemenea nivel de încredere. Cum s-a ajuns aici? Este un serviciu care n-a mai „beneficiat” de influența partidelor. Hai să-l numim pe Xulescu șef la județ, că e băiat bun… Serviciul s-a extras din protipendada locală. N-a mai fost șeful SRI la aceeași masă secretă sau separeu la restaurant, cu președintele CJ, cu procurorul-șef, cu șefii partidelor. (…) Astfel, Serviciul a ajuns eficient în combaterea corupției. Îl văd acum ca un club de oameni serioși, cu principii și cu dorința de a servi țara. Este unul din lucrurile care mă bucură cel mai mult în cele două mandate pe care le-am avut”, a spus Traian Băsescu.

Președintele a mai declarat că SRI, care a avut din acest punct de vedere o evoluție similară cu DNA sau DIICOT, ar trebui să fie o lecție pentru alte instituții de stat: „Ar fi de învățat o lecție: acolo unde politizarea nu s-a mai manifestat, performanța a apărut”.

De partea cealaltă, șeful statului a dat exemplu ANAF, instituție neperformantă tocmai pentru că este politizată profund.

Priorități pentru 2014: contraspionajul și securitatea cibernetică

Președintele Traian Băsescu a avertizat că România ar putea deveni în curând o țintă mult mai apetisantă pentru spionaj, dacă NATO va decide să mute capabilități militare suplimentare aici. Băsescu a vorbit despre această posibilitate și înainte de summitul de securitate nucleară de la Haga, spunând că va discuta acest lucru acolo, iar acum a evocat acest scenariu ca unul posibil.

„Ne trebuie adaptare la riscurile de intensificare a activităților de spionaj pe teritoriul României, având în vedere evoluțiile din regiune. Este posibil ca România să fie unul din beneficiarii repoziționării capabilităților NATO pe teritoriul UE, ceea ce o va face și mai atractivă pentru spionaj. Componenta de contraspionaj trebuie adaptată la realitățile de astăzi”, a spus Traian Băsescu.

Directorul SRI, George Maior, a vorbit despre același lucru, ca prioritate a Serviciului în 2014, referindu-se la evoluțiile din Ucraina, în conflictul cu Rusia: „Pentru 2014, vom încerca să ne concentrăm mai mult pe o cunoaștere strategică în profunzime a acestor evoluții din regiune și pe construcția unui baraj informativ bun, pentru a proteja interesele de stat ale României”.

Băsescu a mai vorbit despre o altă prioritate a SRI, protecția cibernetică, lucru punctat și de George Maior ca prioritate pe 2014.

„În momentul de față, din cauza egoismului unor instituții ale statului care vor să își păstreze pentru ele bazele de date, nu se poate realiza o protecție cibernetică eficientă a bazelor de date din România. Una dintre bătălii, o bătălie mică: interconectarea bazelor de date ale Ministerului de Finanțe cu Ministerul Muncii. Am discutat de nenumărate ori în CSAT, nu se petrece pentru că sunt interese politice”, a spus Traian Băsescu.

În încheierea discursului, Băsescu a declarat că după terminarea mandatului de președinte nu se va folosi de informațiile primite de la SRI de-a lungul mandatelor sale: „De-a lungul a 10 ani, am beneficiat de un volum enorm de informații, dar i-am asigurat pe ofițerii SRI că niciodată, după ce voi pleca din funcție, nu voi utiliza informațiile primite de la ei în bătălia politică”.

În 2013, SRI a trimis peste 9.000 de informări către instituțiile abilitate să le primească – Președinție, Guvern și autorități locale. Aceste informări s-au referit în principal corupția în administrație și justiție, la evaziune fiscală, la activități de contraspionaj, la securitatea cibernetică, economică și energetică a României.

George Maior a maI declarat că faptele de corupție sunt „o vulnerabilitate care încă afectează serios buna funcționare a statului și care va rămâne o constantă în activitatea noastră”.