„Prin acțiunile lor, inculpații au dat dovadă de lipsa unor repere morale fundamentale referitoare la una dintre valorile fundamentale apărate de legea penală – patrimoniul persoanei, acționând în mod hotărât în vederea sustragerii tablourilor, iar faptul că nu au sustras mai multe lucrări se datorează exclusiv dimensiunilor acestora, având în vedere că inculpații aveau capacități limitate de transport, împrejurare ce agravează și mai mult faptele acestora”, se arată în motivarea redactată de Curtea de Apel București (CAB).
Potrivit documentului citat, din declarațiile celor doi rezultă că tablourile pe care le-au sustras din muzeu erau originale, iar Dogaru și Darie știau asta la momentul furtului.
Tot în motivare se precizează că hoții nu au colaborat cu anchetatorii, pentru recuperarea picturilor furate.
„Se impune reținerea și a atitudinii inculpaților care, deși recunosc săvârșirea infracțiunilor, nu colaborează cu organele judiciare în vederea recuperării tablourilor sustrase. (…) Față de inculpați se impune a fi aplicate pedepse în cuantum sporit pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite, fiind nevoie de o perioadă mai mare timp pentru atingerea scopului pedepsei, prevenirea săvârșirii de infracțiuni, dar și pentru ca inculpații să-și formeze o atitudine corectă față de muncă, ordinea de drept și regulile de conviețuire socială”, se mai arată în motivare.
Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv, în 27 februarie, pe Radu Dogaru la șase ani de închisoare cu executare și pe Eugen Darie la cinci ani și patru luni de închisoare, pentru furtul a șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.
Prin această decizie, au fost reduse pedepsele date de Judecătoria Sectorului 3 lui Radu Dogaru și Eugen Darie, de la șase ani și opt luni la șase ani și, respectiv, la cinci ani și patru luni de închisoare. Pedepsele acestora sunt cu executare, iar din ele va fi scăzută perioada în care aceștia au stat în arest preventiv.
Decizia Curții de Apel București este definitivă.
Radu Dogaru a fost judecat pentru furt calificat cu consecințe deosebit de grave, constituirea unui grup criminal și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Eugen Darie a fost acuzat de complicitate la furt calificat, cu consecințe deosebit de grave și constituire de grup criminal.
Dogaru și Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzați în dosarul furtului de tablouri și au fost judecați în procedură simplificată, prevăzută de Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
În același dosar, cereri similare formulate de Alexandru Bitu și Petre Condrat au fost respinse de instanță, pe motiv că declarațiile acestora nu sunt concordante cu probatoriul asigurat de procurori în acest caz. Aceștia sunt judecați în continuare în procedură completă, în cadrul căreia vor fi audiați, vor fi ascultați martori, vor putea propune probe în apărare, după care vor fi ascultate pledoariile finale și se va da o soluție. Următorul termen în acest dosar a fost stabilit de instanța Judecătoriei Sectorului 3 în 11 aprilie.
În 15 iulie 2013, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Procesul a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen, avocații celor acuzați de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la perchezițiile din 1 martie 2013, de la locuința Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.
Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.
De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă.
Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.
Ulterior aceasta și-a schimbat declarația, arătând că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior în declarația dată procurorilor.
Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave.