Pe 20 martie, judecătorul Nestor Raul de la Tribunalul București a dispus anchetarea în stare de liberatate a lui Nicușor Constantinescu. DNA a cerut arestarea preventivă a președintui Consiliului Județean Constanța, într-un dosar în care este acuzat de 24 de infracțiuni de abuz în serviciu și un prejudiciu de 30 de milioane euro.
Șeful CJ, și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Radu Mazăre, este acuzat că a blocat constant controalele Curții de Conturi, comițând astfel un abuz. În plus, Constantinescu este acuzat și de faptul că nu a pus în executare hotărârile instanțelor prin care era obligat să emită certificate de urbanism pentru centrale eoliene.
În încheierea de sentință judecătorul a inserat și câteva pasaje din referatul cu propunerea de arestare a DNA. Procurorii susțin că unul din motivele pentru care Nicușor Constantinescu trebuia arestat este acela că după ce a aflat că este anchetat pentru corupție, în loc să se supună rigorilor legii, a început demersuri să desființeze DNA-ul.
„Tot în motivare referatului întocmit de organul de urmărire penală s-a mai arătat că periculozitatea inculpatului este dată și de atitudinea sa după descoperirea de către autoritățile statului a unor situații de incompatibilitate în care se află (situații identificate de A.N.I.) sau a unor indicii privind săvârșirea unor infracțiuni (cazul dosarelor deschise în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța).
În aceste împrejurări, în loc să își modifice comportamentul astfel încât să se înscrie în dispozițiile legale, inculpatul a ales să facă demersuri și presiuni pentru modificarea unor legi astfel încât acestea să se potrivească propriului comportament sau pentru desființarea unor instituții/schimbarea din funcție a unor persoane. Relevante în acest sens sunt discuțiile purtate de inculpat cu o serie de persoane având diverse poziții de autoritate prin care încearcă să le determine pe acestea să modifice legea privind incompatibilitățile funcționarilor publici (legea ANI), să desființeze Direcția Națională Anticorupție sau să schimbe din funcție unele persoane”, se arată în motivarea instanței prin care s-a dispus judecarea în stare de libertate, sub control judiciar
Constantinescu a fost dus miercuri, 19 martie, cu mascații la sediul central al DNA din București, pentru audieri într-un nou dosar de corupție. Procurorii au efectuat miercuri percheziții la domiciliul său și la sediul Consiliului Județean. La finalul audierilor, Constantinescu a fost reținut pentru 24 de ore de DNA, iar judecătorii au dispus anchetarea în stare de libertate sub control judiciar.
Potrivit DNA, Nicușor Constantinescu este acuzat de 3 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice și 21 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. DNA susține că șeful CJ Constanța a refuzat emiterea a 12 certificate de urbanism pentru contrucția unor centrale eoliene. În acest fel susține DNA s-a produs un prejudiciu de 30 milioane euro.
„În perioada 2007-2014, președintele Consiliului Județean Constanța nu a respectat dispozițiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 12 certificate de urbanism și a autorizațiilor de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două societăți comerciale, prin aceste acțiuni producând un prejudiciu de aproximativ 30.000.000 euro. Mai mult decât atât, după ce instanțele judecătorești au dispus prin 9 hotărâri definitive pronunțate în perioada 2008 – 2011 ca președintele Consiliului Județean Constanța să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu”, susține DNA
Apărarea lui Nicușor Constantinescu
Șeful CJ Constanța susține că nu a comis nici un fel de infracțiune. „Inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel personal, având cuvântul, arată că în conformitate cu Legea Administrației Publice Locale are posibilitatea de delegare a atribuțiilor către cei doi vicepreședinți ai CJ, dar nu este adevărat că a creat o ierarhie iar în ultimii trei ani de zile toată activitatea RAJDP a fost coordonată de vicepreședintele Darie Cristian”, a declarat Nicușor Constantinescu în fașa instanței de fond
Procurorii mai arată și că șeful CJ Constanța a refuzat în mod constant să permită Curții de Conturi să desfășoare controale la Consiliul Județean. DNA mai spune și că există suspiciuni că fondurile destinate Regiei Județene de Drumuri ar fi fost cheltuite ilegal. „Totodată, a fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, constând în faptul că activitatea sa a fost sustrasă verificării, în condițiile în care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanța din resursele publice în perioada supusă controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăți nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului și care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA”, mai spune DNA. Procurorii au anunțat că în acest caz Curtea de Conturi a depus o plângere penală.
În referatul procurorilor este menționată depoziția unui martor din acest dosar, Marian Turbatu, cel care susține că a fost prejudiciat de Nicușor Constantinescu care a refuzat să emită certificatele de urbanism pentru centralele eoliene. Martorul a susținut în depoziția sa că „i s-a transmis că trebuie să dea diverse sume de bani în vederea obținerii acestor certificate (aceste aspecte se coroborează cu probe administrate în alte cauze aflate în lucru în cadrul Direcției Naționale Anticorupție din care rezultă că exista un anumit tarif/megawatt perceput de Consiliul Județean Constanța în cazul emiterii unor certificate de urbanism având ca obiect ridicarea de centrale eoliene)”. Judecătorul Tribunalului București a reținut însă că aceste acuzații nu au fost probate destul de bine de procurori și că nu există o dovadă că Nicușor Constantinescu ar fi solicitat mită în schimbul eliberării certificatelor de urbanism.
A scăpat de arest pe motiv de boală
În final, magistratul Tribunalului București a admis că acțiunile lui Nicușor Constantinescu, deși reprezintă un pericol public, el nu trebuie să fie arestat. Unul din principalele argumente fiind acela că baronul de Constanța a adus documente care ar fi dovedit că este grav bolnav. De altfel, Nicușor Constantinescu a solicitat procurorilor DNA să suspende anchetele în cazul său pentru că ar fi bolnav. DNA a dispus efectuarea unei expertize care să stabilească dacă șeful CJ Constanța este atât de bolnav încât nu poate fi anchetat penal.