„Anul 2014 trebuie să fie punct final pentru toate procedurile privind noua listă de compensate și gratuite. Asta înseamnă să avem un mecanism complet, final, care să asigure accesul la molecule noi pe piața românească. Cred că împreună putem ajunge la o formulă foarte bună, îmi doresc ca acest mecanism pentru accedere pe piață și, mai ales, pe piața de compensate să fie terminat într-un timp cât mai scurt. Îmi doresc ca anul 2014 să fie un punct final al acestor dezbateri. Indiferent dacă la iarnă sau anul viitor vor fi alți miniștri ai Sănătății, important este ca împreună să lăsăm un mecanism care să fie predictibil, să permită un accees continuu, să fie sustenabil și să aibă efecte terapeutice scontate pentru pacienți”, a spus ministrul Sănătății.
Bănicioiu a precizat că, pentru realizarea noi liste de compensate și gratuite și introducerea moleculelor noi, va lucra împreună cu Agenția Națională a Medicamentului (ANM). „Soluția cea mai bună este ANM, care se ocupă de la certificare și cred că poate și încheia procesul respectiv, având în vedere că are și expertiza, dar și posibilitatea de a funcționa, și oamenii”, a mai spus ministrul Sănătății.
Demnitarul a adăugat că este adeptul unui mecanism nou în România privind actualizarea listei cu medicamente compensate și gratuite, care să se actualizeze continuu. „Sunt adeptul unui mecanism total nou în România, care să fie continuu, susținut și sustenabil, de introducere a terapiilor noi. Când spun un mecanism continuu, mă refer la o evaluare timpurie, în același interval cu țări care deja fac acest lucru și au expertiză în domeniu”, a explicat el.
Potrivit lui Bănicioiu, procesul trebuie să fie predictibil și agreat de industria farma, pentru că, în felul acesta, se va ști ce nevoi are sistemul și pe ce se bazează el. În acest context, el a menționat, ca variantă, compensarea condiționată a medicamentelor, în funcție de eficiența lor.
„Modelele din UE sunt cele mai la îndemână. Industria farmaceutică este destul de familiarizată cu ele, mă refer la cele așa-numite ‘management entry agreement’, care, de fapt, reprezintă alternativa simplă și rapidă pentru a da accesul pacienților la medicamente noi, dar și faptul că producătorul sau ca producătorul să fie în parteneriat cu sectorul public, adică cu cel care plătește aceste terapii. Este, practic, o asumare de riscuri legate și de utilizarea în viața de zi cu zi, dar și cele legate de costuri. Cred că putem lansa în dezbatere, nu sunt lucruri noi, sunt lucruri verificate și care funcționează în alte părți. Acorduri de preț-volum, de exemplu, ar fi una dintre posibilitățile care pot include și mecanismul de pay-back, evident corelate cu clawback. (…) Se stabilește, practic, un preț pentru medicament și un buget, urmând ca producătorul să furnizeze medicația la prețul agreat de care are nevoie fără nicio restricție, urmând ca în cazul în care bugetul este depășit, să suporte și depășirea de buget. O altă modalitate pe care v-o propun ca și discuție: acordurile bazate pe beneficiile terapeutice. Și acest tip presupune practic compensarea condiționată. Se iau în calcul rezultatele studiilor observaționale. Plata în funcție de rezultate, iarăși un tip de acord care ar putea funcșiona: se compensează doar costul tratamentului pentru pacienții care răspuns pozitiv terapiei. Costul tratamentului pentru pacienți ca nu răspund terapiei este suportat de către producător”, a mai explicat Bănicioiu.
Ministrul a precizat că, la nivel european, există acorduri formale între producători și organizațiile ce suportă costurile terapiei (sistemul public ori asiguratorii), acorduri care au ca scop distribuirea între cele două părți a riscului financiar asociat terapiilor cu noile medicamente. Scopul final al acestor acorduri sau parteneriate este creșterea accesului pacienților la noile variante de tratament, chiar și în condițiile în care bugetele disponibile sunt limitate.
„Acordurile sau parteneriatele de «distribuire a riscului» pot lua diferite forme, cum ar fi acorduri preț-volum, «rezultat garantat» (prin care medicamentul este compensat în măsura în care produce efectele terapeutice scontate), programe de management a unor boli, scheme de acces la tratament etc. Ca arie de acoperire, aceste acorduri sunt folosite în majoritatea statelor membre UE”, a afirmat Nicolae Bănicioiu.
Introducerea noii liste de medicamente compensate a fost amânată în mai multe rânduri, ultimul termen nerespectat fiind 1 aprilie 2014.
După anul 2008, în România, pacienții nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi.