Pe feuda lui Adrian Duicu: CONTRACTUL vicios care-i leagă laolaltă pe alegătorul asistat, baronul descurcăreț și statul iresponsabil

Arestarea preventivă a lui Adrian Duicu, șeful CJ Mehedinți, a zguduit partidul care conduce România. Liderii PSD s-au întâlnit sâmbătă dimineața la Brașov pentru a pregăti campania electorală, dar și cu scopul de a găsi soluții pentru rezolvarea crizei interne a partidului. Șapte baroni locali ai PSD, șefi de Consilii Județene, sunt în vizorul procurorilor DNA pentru fapte de corupție.

Vorbind despre asta, Liviu Dragnea se întreba public, vineri, „câți mai rămân în picioare până la sfârșitul anului”. Până atunci însă, Dragnea a pus la punct, alături de liderii PSD din teritoriu, planul de bătaie pentru alegerile prezidențiale: Victor Ponta, la Cotroceni. Odată cu îndeplinirea acestui obiectiv, liderii PSD speră că se vor rezolva și nemulțumirile baronilor locali, legate în special de dosarele DNA, dar și de regimul incompatibilităților și a conflictului de interese din România, mulți dintre ei având probleme cu ANI.

Alături de Adrian Duicu (Mehedinți), pe lista președinților de CJ cercetați de procurorii anticorupție se mai află Nicușor Constantinescu (Constanța), Mircea Cosma (Prahova), Constantin Nicolescu (Argeș), Ion Prioteasa (Dolj), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Borboly Csaba (Harghita), Florin Țurcanu (Botoșani) și Marian Oprișan (Vrancea). În afară de Borboly Csaba (UDMR) și Florin Țurcanu (PNL), toți ceilalți lideri aparțin PSD.

ACTUALITATE Dan Puric: „România s-a CONTAMINAT cu viruși găzduiți de ai noștri”

20:50

ACTUALITATE Un fost deputat PSD ar fi vânătorul care a ÎMPUȘCAT un bărbat la o partidă de vânătoare

20:42

La o primă vedere a cifrelor statistice, se vede cu ochiul liber discrepanța dintre procentul mare cu care acești baroni locali au fost aleși și nivelul de trai al alegătorilor. Datele statistice arată că mulți dintre cetățenii care i-au votat pe baronii urmăriți penal au salarii mici, rata șomajului este ridicată, productivitatea muncii este redusă, iar numărul de asistați social rămâne mare. În rândul județelor cu președinți de consiliu cu probleme în Justiție, cel mai bine o duc locuitorii din Argeș și din Constanța, unde nivelul de trai este ceva mai ridicat. gândul vă prezintă o situație a principalilor indicatori economici din cele nouă județe.

Cazul Adrian Duicu

Adrian Duicu, președintele CJ Mehedinți, a fost ales de 45,2% dintre cetățenii care au fost la vot în 2012. La finele săptmânii, el a fost arestat preventiv, fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi format o rețea complexă de corupție în care era implicat și șeful poliției din județ, Constantin Ponea. Din această rețea ar face parte alte zece persoane, printre care un procuror, un judecător și un șef al televiziunii locale controlate de Duicu. Potrivit DNA, Adrian Duicu se lăuda cu influență chiar și în Guvernul Ponta, promițând diferite funcții pentru cei apropiați lui. Mai mult, cercetările procurorilor anticorupție au relevat că Duicu i-ar fi obligat pe primarii din județ să-i finanțeze cele două televiziuni pe care le controlează, din bani de la bugetele locale.

Din declarația sa de avere reiese că, oficial, familia Duicu a trăit în 2013 doar din alocația copiilor și o parte din salariul soției, reprezentând venituri de sub 41.000 de lei. Cu toate acestea, șeful CJ Mehedinți este unul dintre cei mai importanți sponsori ai PSD, donând anul trecut suma de 36.000 de lei partidului.

La fel de generos s-a dovedit și guvernul cu județul Mehedinți. În 2011, județul Mehedinți a primit de la buget mai mult decât vărsa în vistieria statului. Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP), pentru fiecare 100 de euro încasați din taxe și impozite din Mehedinți și vărsați la bugetul statului, în județ se întorceau 114,6 euro. În total, județul a contribuit cu 57,2 milioane de euro la bugetul de stat și a primit înapoi 65,5 milioane de euro.

În 2012, statul a cheltuit 120,2 milioane de lei, circa 26,9 milioane de euro, pentru plata beneficiilor sociale ale persoanelor eligibile din Mehedinți. Suma include asistența acodată celor circa 11.800 de persoane cu handicap înregistrate în medie, în fiecare lună, în Mehedinți.

Totodată, în 2013, lunar, în jur de 6.300 de persoane au primit ajutoare sociale care au cumulat anul trecut 15,1 milioane de lei (3,4 milioane de euro).

În județul Mehedinți, 10 salariați susțin 13 pensionari, numărul angajaților fiind cu 27 de procente mai redus decât al beneficiarilor de asigurări sociale de stat.

Rata șomajul din județ este una dintre cele mai ridicate din România, ajungând la 9,2% în mai anul trecut, cel mai ridicat nivel în rândul celor nouă județe analizate, reiese din datele Statisticii. Astfel, în jur de 10.700 de persoane au dificultăți, cel puțin oficial, în a-și găsi un loc de muncă, în condițiile în care salariul mediu net plătit de angajatorii din județ este de 1.447 lei, cu 10% mai scăzut decât media de la nivel național.

Totodată, productivitatea muncii are de suferit. Anul trecut, indicatorul PIB pe cap de locuitor a fost de numai 3.938 de euro, al doilea cel mai scăzut din rândul județelor analizate.

Premierul Ponta s-a arătat înțelegător față de situația în care se află o parte dintre baronii locali ai PSD. El a declarat recent că ei sunt „cei mai votați”, ceea ce îi face „țintă pentru procurori”.

Aleși de popor, săltați de DNA: Cu ce procente au câștigat baronii locali alegerile

Baronii locali vizați de acuzațiile de corupție au fost aleși sau chiar realeși în funcții publice cu un număr ridicat de voturi, de la 46%, la 80% din totalul celor care s-au prezentat la urne.

Mircea Cosma se află la al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Prahova. El a obținut 50,2% din voturi la ultimele alegeri. Cosma este urmărit penal, începând din februarie, pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Nicușor Constantinescu, președinte CJ Constanța este tot la al treilea mandat. El a fost ales cu 80% din voturi și este urmărit penal în trei dosare. În ianuarie, procurorii anticorupție l-au acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi efectuat plăți ilegale în valoare de 5 milioane de euro către Regia Autonomă Drumuri și Poduri Constanța.

Constantin Nicolescu, președinte CJ Argeș, este la al treilea mandat și are cel puțin tot atâtea dosare penale la DNA. Cele mai recente acuzații ale DNA sunt că șeful județului Argeș și-ar fi folosit influența pentru a ajuta un magistrat să ocupe o funcție de conducere într-o instanță. La alegerile din 2012, el a obținut 59,5% din voturi.

Ion Prioteasa, președinte CF Dolj, este urmărit penal de anul trecut pentru atribuirea ilegală a unor fonduri europene. Prioteasa se află la al doilea mandat, fiind votat de 59,2% dintre doljenii prezenți la vot.

Gheorghe Bunea Stancu, președintele CJ Brăila a fost trimis în judecată în 2012, an în care a fost ales cu 46,4% din voturi în fruntea Consiliului, fiind acuzat de procurorii anticorupție că în campania pentru alegerile prezidențiale din 2009 și-ar fi folosit influența și autoritatea pentru a obține un milion de euro de la omul de afaceri Ioan Neculae.

Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, este la al doilea mandat, fiind ales în urmă cu doi ani cu 69,9% din voturi. El a fost trimis în judecată în toamna anului trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual.

Florin Țurcanu, șeful CJ Botoșani, se apără în fața instanțelor încă din 2011, când a fost trimis în judecată pentru fals intelectual și uz de fals. El a fost ales în 2012 cu 57,2% din voturi.

Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea, a fost trimis în judecată încă din 2006, fiind acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri și fals. Chiar și așa, el a fost reales în funcție cu 69% din voturi.

Câți cetățeni trăiesc din ajutoare sociale

În medie, în România există în jur de 4,5 milioane de asistați social, respectiv persoane care se bucură de ajutoare sociale, ajutoare de încălzire, ajutoare pentru persoanele cu dizabilități sau alocații de stat pentru copii, reiese din datele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

În 2012, statul a plătit către beneficiarii de asistență socială suma de 7,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,75 miliarde de euro.

Județul Prahova (Mircea Cosma)  se află pe locul trei în clasamentul județelor în care s-au cheltuit cei mai mulți bani pentru asistență socială, după Capitală și județul Iași.

Astfel, în 2012, în județ au ajuns în jur de 318,8 milioane de lei sub formă de alocații, ajutoare sociale sau alte indemnizații. Sumele alocate pentru asistență socială, în cele nouă județe în care liderii locali au probleme cu justiția, au fost de circa 1,7 miliarde de lei, o cincime din totalul alocărilor la nivel național.

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

În medie, alocațiile de stat pentru copii au reprezentat 34,6% din totalul cheltuielilor cu asistență socială. Ponderea indemnizațiilor pentru creșterea copilului a fost de 22,1%, în timp ce ponderea beneficiilor pentru persoane cu handicap a fost de circa 25,9%, la nivel național.

Potrivit legii, ajutoare sociale pot fi acordate atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetele locale. Acestea pot fi atât financiare, cât și în natură, alimentare sau materiale.

Adesea, presa locală a sesizat cazuri în care aceste ajutoare sociale au fost folosite strict cu scopuri electorale și chiar acordate unor persoane care nu ar fi fost eligibile să beneficieze de ele.

Primarul Constanței, Radu Mazăre, obișnuiește să acorde ajutoare alimentare pentru 50.000 de nevoiași, de opt ori pe an, valoarea acestora fiind de circa 15 milioane de lei. Primarul de la Cluj, Emil Boc, a preluat exemplul colegului său de la malul mării și a început să acorde, din acest an, ajutoare pentru 25.000 de familii, în cuantum de 1,3 milioane de lei.

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

Pentru fiecare 100 de euro trimiși la bugetul de stat, județul Botoșani a primit înapoi 149

Unele dintre județele analizate au primit de la bugetul de stat sume semnificative sub formă de cote defalcate din TVA.

În Botoșani, spre exemplu, pentru fiecare 100 de euro încasați de bugetul local sub formă de impozite sau alte taxe și virați la bugetul de stat, de la „centru” s-au întors 149 de euro.

O situație similară s-a înregistrat și în Vrancea, unde pentru fiecare 100 de euro trimiși la centru s-au primit înapoi 129 de euro.

Mai puțin avantajat din acest punct de vedere a fost județul Constanța, care a contribuit în 2011 cu 1,1 miliarde de euro la bugetul de stat, însă a primit înapoi doar 170 de milioane de euro, respectiv 14,4%.

Președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu a precizat în trecut că nu este de acord cu modul în care sunt împărțiți banii între județe.

„În loc să fie hrănită vaca ce dă lapte, să îi mai dai și ăleia să mănânce ca să o mulgi și mâine, i se ia laptele”, a declarat el pentru gândul. În opinia sa, repartizarea banilor nu este „o chestiune de echitate, de solidaritate”, ci una care urmărește o agendă politică și afectează astfel județele care ar avea potențial să aducă mai mulți bani la bugetul de stat.

Raportul dintre sumele pe care administrația publică locală le-a trimis la bugetul de stat și sumele pe care le-a primit înapoi bugetele locale în 2011

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Cum arată economia fiecărui județ în parte

Dintre cele nouă județe ai căror lideri locali au fost acuzați de corupție, cel mai bine o duc, din punct de vedere economic Argeș și Constanța.

În Constanța, productivitatea muncii, măsurată drept PIB pe cap de locuitor este de 7.899 de euro, în timp ce în Argeș este de 7.449 de euro. La polul opus se află Vrancea, cu 3.969 de euro pe cap de locuitor, Mehedinți, 3.939 de euro și Botoșani, 3.366 de euro.

În ceea ce privește șomajul, județele Dolj și Mehedinți se confruntă cu o rată ridicată a persoanelor fără loc de muncă, în timp ce în Botoșani și în Constanța, rata șomajului este de sub 5%.

La capitolul salarii, cel mai prost o duc locuitorii din Harghita, unde salariul mediu net, la nivelul lunii mai 2013, era de circa 1.107 lei, cu 31,2% sub media națională și cu aproape 40 de procente mai puțin decât în Argeș, județul cu cele mai mari salarii dintre cele analizate, respectiv 1.827, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Totodată, din datele INS mai reiese că cele mai scăzute pensii sunt plătite în Botoșani și Vrancea, mai exact 653 de lei, respectiv 668 de lei pe lună. La polul opus se află județul Prahova, unde pensia medie este de 858 de lei, cu 5,4% mai mare decât media națională, de 809 lei.

Din punct de vedere al raportului dintre salariați și pensionari, cea mai nefavorabilă situație se înregistrează în Botoșani, unde doi salariați susțin trei pensionari. O situație mai relaxată se regăsește în județul Constanța, unde numărul salariaților îl întrece pe cel al pensionarilor. Mai exact, zece salariați plătesc pensii pentru doar șapte persoane, potrivit datelor Statisticii.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă date: Comisia Națională de Prognoză (CNP), Institutul Național de Statistică (INS)