Această jurisdicție, căreia i se opun atât puterea, cât și opoziția din Kosovo, ar urma să vizeze un presupus trafic de organe în care ar fi fost implicate forțele kosovare și care a fost deja subiectul unui raport al Consiliului Europei (CoE), a anunțat sâmbătă o sursă europeană la Priștina.
Această „Curte specială, care va face parte din sistemul judiciar al Kosovo (…), va avea sediul în Kosovo, dar procedurile sensibile, inclusiv interogarea unor martori, vor avea loc în afara țării (…)”, se arată într-un comunicat emis de către Delegația UE la Priștina.
În 2010, un raportor CoE, Dick Marty, a publicat un raport cu privire la un presupus trafic de organe organizat de către gherila kosovară albaneză separatistă și vizând prizonieri sârbi, în timpul războiului.
În acest document, Marty l-a vizat pe fostul șef al gherilei, Hashim Thaçi, în prezent premierul Kosovo, dar acesta dezmințit cu fermitate.
Raportul citează aproximativ 500 de victime ale acestor crime.
UE a lansat ulterior, în 2011, o anchetă condusă de către un procuror american, Clint Williamson, cu scopul de a verifica acuzațiile formulate în „raportul Marty”.
Un raport al acestei anchete urmează să fie publicat „la jumătatea lui iunie” și ar putea să fie urmat de o „inculpare”, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul Ministerului kosovar al Justiției, care a solicitat protecția anonimatului.
Într-o vizită la Priștina, un reprezentat de rang înalt al diplomației americane, Johnathan Moore, a discutat cu lideri kosovari, inclusiv Thaçi, despre crearea Curții internaționale, potrivit presei locale.
Obiectivul acestei instituții „este de a se concentra asupra rezultatelor raportului domnului Marty”, a declarat Moore pentru cotidianul kosovar Koha Ditore.
Delegația UE la Priștina subliniază că „această Curte (nu va viza) Kosovo și (gherila separatistă) din cadrul Armatei de Eliberare a Kosovo”
„Va fi vorba despre anchetarea unor suspiciuni cu privire la crime grave comise de către persoane”, se arată în comunicat.
Crearea Curții este necesar să fie aprobată de către Parlamentul kosovar.
Războiul din Kosovo s-a soldat cu 13.000 de victime, majoritatea albanezi kosovari. El s-a încheiat cu atacuri aeriene NATO asupra Serbiei, care au pus capăt operațiunilor de reprimare întreprinse de către forțele sârbe asupra separatiștilor kosovari și civililor albanezi din Kosovo.