Procurorii Direcției Naționale Anticorupție le-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă, judecătoare la Curtea de Apel București, și pe Veronica Cîrstoiu, fost judecător la Curtea de Apel București, arestată în altă cauză. Dosarul în care cele trei judecătoare sunt acuzate de abuz în serviciu, favorizarea infractorului și fals intelectual va fi judecat de Curtea de Apel București.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, la 22 februarie 2012, Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu și Dumitrița Piciarcă, judecătoare la Curtea de Apel București – Secția I-a Penală, au falsificat, la redactare, decizia penală din 22 februarie 2012, pronunțată în dosarul în care Dinel Staicu a formulat o contestație în anulare în cazul condamnării din dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor (BIR).
„Decizia viza admiterea contestației în anulare depuse de Nuțu (fost Staicu) Dinel față de o hotărâre prin care, anterior, un alt complet al aceleiași instanțe îl condamnase definitiv la pedeapsa închisorii pe o durată de șapte ani. Falsificarea s-a realizat prin: atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului constând în aceea că au consemnat, în mod nereal, că obiectul tuturor dosarelor penale luate în considerare la invocarea autorității de lucru judecat a avut la bază aceeași sesizare, cu același conținut, aceeași situație de fapt (cesiune de creanțe și obținerea de credite), același prejudiciu (107.175.372.000 lei, respectiv 80.536.563.000 lei), aceleași părți, aceleași societăți comerciale, același probatoriu, aceeași parte civilă (Banca Internațională a Religiilor S.A.)”, au scris procurorii, în documentul citat.
Astfel, judecătoarele Veronica Cârstoiu, Dumitrița Piciarcă și Liliana Bădescu au desființat ilegal trei hotărâri judecătorești și au anulat mandatul de executare a pedepsei de șapte ani închisoare emis pe numele lui Dinel Staicu.
„Acest lucru a avut drept consecință obținerea unui folos necuvenit de către acesta din urmă, prin exonerarea de executare a unei pedepse privative de libertate și de plata despăgubirilor civile în cuantum de 18.839.684, 5 lei către Banca Internațională a Religiilor S.A., prin lichidator judiciar”, au mai arătat procurorii.
În dosarul privind fraudarea BIR, Dinel Staicu a fost trimis în judecată în 9 noiembrie 2006, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Procurorii au stabilit că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, BIR, prin nouă sucursale ale sale, a cesionat creanțe în valoare de 10.678.612,4 de lei unui grup de 11 firme din municipiul Craiova și a acordat credite pe termen scurt sub formă de linii de credit în valoare de 8.053.561,1 lei, încălcând legea și normele de creditare, beneficiarul acestora fiind Dinel Staicu, asociat și administrator al firmelor din grup.
În urma judecării acestei cauze, la 4 aprilie 2011, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Dinel Staicu la șapte ani de închisoare, menținând și obligarea în solidar a coinculpaților la plata despăgubirilor civile.
Din dosarul privind fraudarea BIR s-a constituit un nou dosar, în 2 noiembrie 2008, în care Direcția Națională Anticorupție l-a trimis din nou în judecată, printre alții, pe Dinel Staicu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni. Anchetatorii au reținut în această cauză că, în perioada august 2000 – iulie 2001, cei nouă inculpați s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni, încheind în mod fraudulos 14 convenții de plată care au condus la prejudicierea SNTGN Mediaș cu suma de 26.082.460,55 lei, această cauză aflându-se, în prezent, în curs de judecată.
În 28 aprilie 2011, Dinel Staicu a început executarea pedepsei de șapte ani de închisoare. Ulterior, în 2 mai 2011, Dinel Staicu a formulat contestație în anularea deciziei de condamnare, aceasta fiind respinsă de Curtea de Apel București ca inadmisibilă.
În 18 august 2011, Dinel Staicu a formulat o nouă contestație în anulare, împotriva aceleiași decizii, invocând autoritatea de lucru judecat a deciziei penale nr. 1057/27.09.2010 a Curții de Apel Craiova, dar și-a retras contestația. Ulterior, în 23 noiembrie 2011, Dinel Staicu a depus o a treia cerere de contestație în anulare la Curtea de Apel București, în care a invocat din nou autoritatea de lucru judecat a aceleiași decizii penale din 27 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova.
Cauza a fost repartizată completului de judecată format din Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu și Dumitrița Piciarcă, care la termenul din 1 februarie 2012 au respins contestația în anulare ca fiind tardiv formulată. Ulterior, la termenul din 22 februarie 2012, cele trei judecătoare au admis contestația în anulare, au desființat în parte decizia de condamnare și au dispus punerea în libertate a lui Dinel Staicu, motivând că există autoritate de lucru judecat.
„Cu alte cuvinte, cele trei judecătoare au considerat că anterior pronunțării definitive a pedepsei de condamnare a lui Nuțu (fost Staicu) Dinel de către Curtea de Apel București, o altă instanță de judecată , respectiv Curtea de Apel Craiova ar fi pronunțat o decizie opusă, așadar favorabilă condamnatului, pentru aceleași fapte”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii au precizat că hotărârile judecătorești ale celor două instanțe, respectiv Curtea de Apel București și Curtea de Apel Craiova, în cazul lui Dinel Staicu nu privesc aceeași faptă. Astfel, hotărârea Curții de Apel Craiova a avut ca obiect o procedură de contestare a legalității și temeiniciei unei rezoluții prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Dinel Staicu pentru evaziune fiscală, asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni și spălare de bani, iar decizia Curții de apel București a vizat cauza în care, printre alții, Staicu a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
„În plus, pe calea extraordinară de atac a contestației în anulare, cele trei judecătoare ar fi procedat la o rejudecare a unei hotărâri definitive, criticând motivarea instanței de recurs (completul care pronunțase condamnarea definitivă). Aceasta, deoarece excepția autorității de lucru judecat se invocase și în fața instanțelor de apel și recurs, cele care au pronunțat hotărârile de condamnare, dar nu fusese admisă ca argument de respectivele instanțe. Prin urmare, pe lângă conceperea unui adevăr contrafăcut, cele trei judecătoare au transformat calea de atac extraordinară a contestației în anulare într-o prelungire a procesului penal, creând practic un nou grad de jurisdicție, respectiv un al patrulea grad de jurisdicție, neprevăzut de lege”, au precizat procurorii în actul de sesizare a instanței.
Procurorii au pus sechestru asigurător, până la concurența sumei de 18.839.684,5 lei, pe bunuri și conturi bancare aparținând celor trei judecătoare. Sechestru asigurător a fost pus pe: conturi bancare ale Veronicăi Cîrstoiu, pe două apartamente, două terenuri intravilane în suprafață de peste 3.000 mp și un teren extravilan de 1.800 mp ale acesteia; pe conturi bancare ale Dumitriței Piciarcă, pe un apartament și două imobile deținute de aceasta în coproprietate; pe un autoturism marca Volkswagen Touareg și un apartament ale Lilianei Bădescu.