„Analizăm participarea NIS Gazprom Neft în proiectul oleoductului Constanța-Pancevo, la construcția tronsonului conductei Pitești-Pancevo. După retragerea Croației din proiectul PEOP, România și Serbia au susținut necesitatea dezvoltării proiectului într-un nou concept, pe secțiunea Constanta-Pancevo, aceasta reprezentând, de fapt, interconectarea sistemelor naționale de transport al petrolului ale celor două țări”, a declarat agenției MEDIAFAX Corneliu Condrea, directorul Directiei de țiței și gaze din Departamentul pentru Energie.
Proiectul conductei de petrol dintre Pitești și Pancevo este o variantă scurtată a fostului PEOP (Pan European Oil pipeline), care viza transportul țițeiului din portul Constanța până în Trieste (Italia). În 2007, Comisia Europeană propunea chiar extinderea acestei conducte până în Marsilia (Franța).
PEOP urma să aibă o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanța și apoi în portul italian Trieste. La acea dată, punerea în funcțiune a conductei era preconizată pentru 2012, costul investiției fiind estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.
Oleoductul avea rolul de a reduc dependența Uniunii Europene față de livrările de petrol din Federația Rusă și țările din Orientul Mijlociu. În 2010, era avansată posibilitatea includerii Gazprom în proiect.
Croația, România, Serbia, Slovenia și Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcția PEOP. La doar doi ani însă de la semnarea acestui acord, Italia, Croația și Slovenia au renunțat la proiect, astfel că singurele țări încă interesate de investiție, România și Serbia, au reevaluat proiectul și au stabilit o nouă rută, Constanța-Pancevo, care a fost și modificată, respectiv Pitești-Pancevo.
Potrivit lui Condrea, printre considerentele în favoarea continuării acestui proiect se numără interesul companiei sârbe NIS, controlată de Gazrom, de a dezvolta o rută de aprovizionare cu țiței eficientă pentru rafinăria sa din Pancevo.
Unitatea din Pancevo are o capacitate anuală de rafinare a țițeiului de aproape 4,8 milioane tone, apropiată de nivelul de 5 milioane tone al rafinăriei Petromidia, deținută de grupul kazah de stat KazMunayGas.
„Pe lângă realizarea proiectului construcției unei conducte pentru transportul țițeiului pe relația Constanța-Pitești-Pancevo, este pusă în discuție și asigurarea livrărilor și depozitării carburanților produși la rafinăria din Pancevo, care vor conferi, pe lângă dezvoltarea unui proiect de importanță regională, și extinderea investițiilor companiei NIS Gazprom Neft în România”, a adăugat Condrea.
Compania NIS Petrol, controlată tot de Gazprom, a început în urmă să construiască benzinării în România și vizează ca după 2015 să aibă 120 de stații și o cotă de 10% pe piața distribuției de carburanți.
„Oficialii NIS Gazprom Neft au comunicat în cursul lunii februarie că partea rusă va adopta o decizie privind implicarea în dezvoltarea unui proiect de transport al țițeiului prin conducta pe traseul Constanța-Pancevo ulterior elaborării studiului de fezabilitate aferent”, a mai spus Condrea.