Financial Times: Putin, marele propagandist al Rusiei

După anexarea Crimeei, în martie, au fost adoptate măsuri care simbolizează o renaștere sovietică, scrie prestigioasa publicație britanică într-un material amplu, citând între altele reintroducerea unor competiții sportive din perioada respectivă, crearea unui Consiliu pentru „dezvoltarea inovației industriei ruse” în care au fost numiți excusiv foști miniștri sovietici și introducerea de către unii producători alimentari a unor simboluri sovietice pe ambalaje – mizând pe convingerea consumatorilor că fosta Uniune Sovietică era mai strictă în controalele asupra calității.

Unii observatori consideră aceste măsuri drept concesii simbolice față de nostalgia publicului, care simte că noii Rusii îi lipsește o identitate națională puternică, însă schimbările recente merg cu mult dincolo de nostalgie, naționalismul devenind o componentă puternică a unei renașteri sovietice, denunțată de critici ca prezentând „conotații sinistre clare”.

„Aș spune că, de mai mulți ani, am observat ceea ce se poate numi o nazificare a elitei”, declarată pentru FT Igor Iakovenko, un fost conducător al Asociației Ruse a Jurnaliștilor, referindu-se la instalarea unor persoane loiale lui Putin în posturi-cheie la nivel academic și în mass-media. Însă susținătorii președintelui resping trimiterile la fascism și subliniază că acuzațiile privind subminarea democrației sunt exagerări, invocând câștigarea de către opoziție a alegerilor de la Novosibirsk și continuarea unei „liberalizări a sistemului politic”.

Însă unii susținători ai lui Putin sunt de acord că președintele își consolidează acapararea asupra puterii. „Este convins că Occidentul se va purta în Rusia ca în Ucraina și că vor încerca să-l detroneze”, declară Serghei Markov, un consilier politic apropiat Kremlinului.

Președintele rus intenționează să rescrie programa școlară pentru istorie, scrie FT, citând în acest sens cazul unui profesor de istorie, Igor Doluțki, care obișnuiește să conteste versiunile oficiale și tabuurile politice, motiv pentru care și-a pierdut în mai multe rânduri postul, în cei 35 de ani de carieră la Moscova. Din 2013, există inițiativa înlocuirii unui evantai larg de manuale cu două sau trei manuale care urmează un concept unificat.

Între „detaliile” care aproape sigur nu vor mai apărea în noile manuale de istorie se află atrocități comise de către Armata Roșie în Europa de Est, întrebări despre modul în care Rusia a obținut unele teritorii noi și o istorie detaliată a Ucrainei altfel decât în cadrul Rusiei. „Ideea principală este că elevii nu trebuie să pună la îndoială faptul că țara noastră are întotdeauna dreptate”, declară pentru FT Nikita Petrov, un istoric de la Memorial, un ONG specializat în represiunea din perioada sovietică

Guvernul rus nu este pregătit să se oprească doar la manualele de istorie, continuă publicația britanică, citând declarația unui membru al Partidului Rusia Unită, la putere, care a apreciat săptămâna aceasta că este necesar un concept unificat, similar celui adoptat pentru programa școalară la istorie, și pentru literatură și gramatică.

Guvernul lucrează, de asemenea, la un set de „directive în politica culturală”, un proiect care face intelighenția liberală din Rusia să tremure, notează FT. Proiectul insistă asupra „respingerii principiilor multiculturalismului și toleranței. Apărarea unui cod cultural unificat reclamă respingerea susținerii de către stat a unor proiecte culturale care impun norme valorice străine societății” ruse, postulează respingerea conceptelor „liberale occidentale” care sugerează o cale universală de dezvoltare și necesitatea ca Guvernul să protejeze societatea rusă de „impactul negativ al produselor culturale nepotrivite”.

„Numeroase persoane înțeleg în mod clar că, dacă anexarea Crimeei este acceptată, atunci adevăratul stat fascist va apărea aici și nu la Kiev”, afirmă istoricul Andrei Zubov, referindu-se la acuzațiile propagandei ruse, potivit căreia noile autorități ucrainene sunt fasciste. În opinia sa, „nu va fi vorba despre o renaștere a Uniunii Sovietice, ci a statului fascist în cea mai pură formă a sa, în sensul lui Mussolini. Nu vor exista politici rasiste și Holocaust, ci va exista un principiu de bază, și anume statul este totul”.

Zubov a fost concediat luna trecută de Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO), după ce acesta a comparat anexarea Crimeei cu ocuparea Sudetenland de către Adolf Hitler în 1938. Instituția, în care Ministerul rus de Externe își pregătește diplomații, l-a catalogat pe renumitul istoric drept „amoral”, o „caracterizare” care-i poate bloca profesorului angajarea pe teritoriul Rusiei.

În contextul în care criza din Ucraina a declanșat aceste mutații ale sistemului politic din Rusia, criticii lui Putin argumentează că acestea erau de mult timp avute în vedere.