Din dispoziția premierului Victor Ponta, Corpul de control a efectuat o verificare la Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România (CARE România) S.A., având ca obiect verificarea respectării de către conducerea societății a dispozițiilor legale incidente și a normelor interne referitoare la angajarea și efectuarea cheltuielilor, achiziția de bunuri și servicii și modul de gestionare a patrimoniului.
Compania are ca obiect principal de activitate efectuarea de operațiuni și activități de asigurare (cu excepția asigurărilor de viață) și, ca obiect secundar, realizarea unor activități de reasigurare, având un capital social în sumă totală de 44,1 milioane lei deținut, în procent de 93,78%, de către Eximbank, în calitate de acționar majoritar fondator, precum și de acționari persoane fizice, în procent de 6,22%, statul fiind astfel, în mod indirect, acționar majoritar.
CITEȘTE AICI RAPORTUL INTEGRAL AL GUVERNULUI DESPRE COMPANIA DE ASIGURĂRI A EXIMBANK
În document se arată că, în perioada supusă controlului, din conducerea executivă a „CARE România” au făcut parte Radu Frîncu în calitate de președinte al directoratului, în perioada 19 mai 2010- 8 iulie 2013, Constantin Banu ca membru al directoratului, în perioada 16 iulie 2010- 8 iulie 2013, Alexandru Neferoiu, tot ca membru al directoratului, în perioada 10 noiembrie 2011 – 8 iulie 2013.
În septembrie 2012, presa a relatat că Radu Frîncu a fost girat la conducerea EximAsig de către guvernarea PDL, prin intermediul lui Bebe Ionescu, actualul cuscru al președintelui Traian Băsescu.
Conform aceleiași surse, în intervalul ianuarie 2005-ianuarie 2006, Radu Frîncu a lucrat ca și consultant în cadrul Cancelariei primului-ministru, în Guvernul Tăriceanu.
Constantin Banu a fost retras, la cererea sa, în octombrie 2013 din postul de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, la cinci luni de la numire, acesta ocupând tot în octombrie anul trecut postul de director general la societatea Smart, filiala Electrica. Surse guvernamentale afirmă că acesta a fost susținut de PNL pentru funcția de secretar de stat.
Inspectorii arată că, deși normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor stabilesc că membrii conducerii executive trebuiau să aibă studii superioare, nu au fost identificate înscrisuri care să ateste că Radu Frîncu a absolvit cursurile unei instituții de învățământ superior. .În CV-ul acestuia, transmis de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, se arată că Frîncu ar fi urmat, în perioada 1990-1995, cursurile „Facultății de Management IT, Universitatea București – România” și, în perioada 2001 -2003, pe cele ale „Universității IDW Management Den Haag- Olanda”. Universitatea din București comunicând însă că acesta nu a fost student și nu a sustinut examenul de licență la instituție, iar Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor informând că „Universitatea IDW Management Den Hag- Regatul Țărilor de Jos nu se regăsește În World Higher Education Database, baza de date a universităților acreditate, și nici pe site-ul ENIC 1 NARIC (European Network of lnformation Centres/National Academic Recognition lnformation Centresj).
„În concluzie, conform datelor comunicate de instituțiile competente, s-a constatat faptul că domnul Radu Frîncu a deținut funcția de președinte al directoratului Companiei „CARE România” S.A. deși nu a îndeplinit o condiție obligatorie prevăzută de normele legale pentru ocuparea funcției de membru al directoratului unei societăți de asigurări, și anume să aibă studii superioare, întrucât nu a făcut dovada absolvirii unor studii superioare”, se arată în raportul de control.
O altă constatare este că, în perioada 2010-2013, când Radu Frîncu a îndeplinit funcția de președinte al directoratului, a fost consemnată o pierdere de 23,4 milioane lei pentru companie.
Inspectorii mai arată că, în timpul mandatului de președinte, Radu Frîncu a devenit proprietar al unui autoturism marca Bentley, dar nu a depus declarația de avere, a cheltuit, împreună cu Constantin Banu, 831.177 lei și 53.173 euro din fondurile companiei în interes personal ori pentru alte persoane din afara companiei, a decontat 65.895 lei și 31.663 euro pentru sejururi efectuate împreună cu familia sau cu alte persoane la lbiza, la Cannes, la Disneyland-Paris și în stațiunea lschgl din Austria, a decontat 12 note de plată pentru mese servite de soția sa la restaurant, și-a cumpărat anvelope noi la mașină, produse Louis Vuitton, bijuterii Cartier, un telefon Vertu produs de divizia de lux Nokia, un televizor SmartTV, Domnul precum și 2.000 euro la o firmă din Milano pentru servicii de consultanță de imagine din banii companiei.
La acestea se adaugă cheltuieli decontate pentru îmbrăcămite din Milano, deplasări cu taxiul la Londra, închirierea de mașini de lux la Saint Tropez și la Nisa, transport cu elicopterul la Monte Carlo.
La rândul său, Constantin Banu a decontat cheltuieli pentru un sejur în stațiunea San Benedetto del Tronto din Italia, precum și produse Louis Vuitton și articole de pescuit.
Raportul de control al fost transmis Parchetului, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală, Autorității de Supraveghere Financiară, Curții de Conturi, Agenției Naționale de Integritate, Ministerului Finanțelor și Eximbank.