Duș rece contra NESIMȚIRII: de ce spectatorii din stânga imaginii pot ajunge la ÎNCHISOARE

Cetățenii din zonele afectate de calamități naturale – inundații, zăpezi, cutremure – riscă să fie sancționați penal dacă nu se implică în operațiunile derulate de oficialități, ci doar „privesc și așteaptă intervenția autorităților”. Aceasta este soluția la „indiferența colectivă” pe care o înaintează un proiect de lege depus la începutul acestei luni la Camera Deputaților de 73 de parlamentari de la PSD, PNL, PC și grupul minorităților naționale.

De asemenea, la nivelul localităților urmează să fie constituite comitete locale de intervenție în cazul situațiilor de urgență. Semnatarii inițiativei legislative susțin în expunerea de motive că amenda nu motivează oamenii să acționeze, ci doar o sancțiune penală îi va determina să nu mai stea pasivi în fața acestor situații speciale.

Situațiile de urgență sunt gestionate în acest moment de la nivel central de un departament de situații de urgență, apărut după incidentul aviatic din Munții Apuseni, care este condus de secretarul de stat de la Ministerul de Interne, Raed Arafat.

Parlamentarii doresc ca înăsprească însă sancțiunile aplicate comitetelor locale de acțiune, până la sancționarea acestora în penal.

„Sancțiunea poate duce la o intervenție promptă și la o pregătire mai responsabilă din partea autorităților cu atribuții în intervenția la situații de urgență. De fiecare dată când există evenimente neplăcute vedem la televizor cum cetățeni din zonele afectate stau și privesc contrar prevederilor legale unde se prevede obligația de a interveni în salvarea de bunuri sau vieți omenești așteptând intervenția autorităților. Cetățenii din aria de acoperire a evenimentului să aibă determinarea necesară de a interveni, știind că riscă să fie sancționați penal”, susțin deputații și senatorii în expunerea de motive.

Astfel, se consideră infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei: neasigurarea înștiințării, avertizării, alarmării sau evacuării populației în situații de protecție civilă, precum și transmiterea neautorizată de mesaje de protecție civilă; neasigurarea identificării, a monitorizării și a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecție împotriva efectelor negative ale acestora; neparticiparea la instruirile, exercițiile și aplicațiile de pregătire privind protecția civilă; neanunțarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecție civilă luate ori necesar a fi luate; neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecției prevăzute în planurile specifice și neîndeplinirea funcțiilor de sprijin stabilite pe timpul situațiilor de urgență.

Chiar dacă inițiatorii au cerut ca proiectul legislativ să fie dezbătut în procedură de urgență, aceasta nu s-a aprobat.

Stanciu Anghel (PSD): Se pune problema și celor patru morți din Teleorman

Deputatul PSD, Stanciu Anghel, a semnat inițiativa legislativă, spunând că a constatat ca și alți colegi că cetățenii trebuie să fie mai implicați în astfel de situații speciale.

„Știți că pe vremea copilăriei mele în sate erau pompieri voluntari, era pază voluntară? Membrii Consiliului, primarul, viceprimarul, organul de poliție local – nu vreau să bag și popa aici că nu e cazul – pot face parte din comitetul pentru situații de urgență local”, a declarat pentru gândul deputatul PSD. „Ceea ce dorim este și implicarea organelor locale, a comunității locale, a cetățenilor în gestionarea situațiilor de urgență. Am constatat și eu și mulți colegi și văd că și acum a constatat domnul ministru Arafat că cetățenii atunci când li se spune să evacueze o anumită zonă că vine viitura, ei refuză și atunci când vine viitura ei intră în alertă și cer ajutor. Unii cetățeni spun că nu au fost anunțați sau avertizați de primar, ba că primarul avea interese să nu dea drumul la apă că-i pleacă peștii, zic unii din anumite zone, sau că păștea pe islazul ăla oile lui și dacă dădea drumul la apă inunda islazul și așa mai departe”, a mai explicat Stanciu Anghel.

Potrivit acestuia, se dorește să existe un cadru legal prin care cetățeanul să fie implicat și să nu mai „vină armata și jandarmii, iar ei să stea la crâșmă și să privească” cu muncesc alții. În privința sancțiunilor penale pentru aceștia, Stanciu Anghel susține că pedepsele se pot discuta în Parlament.

„O sancțiune penală este legată de chestiuni grave. Se pune problema și la cei patru morți din Teleorman, dacă din punct de vedere penal răspunde cineva. Poate au intrat ei să facă baie, Doamne ferește că nu vreau să greșesc, dar poate au fost luați noaptea din somn și nu au fost avertizați șamd”, a spus pentru gândul Stanciu Anghel.

Florentin Gust: În ultimii ani răspunderea a fost aruncată dintr-o parte în alta

Deputatul PSD Florentin Gust a declarat pentru gândul că proiectul își propune să responsabilizeze autoritățile locale, dar și cetățenii.

„Am văzut în ultimii ani că avem o carență în tot ceea ce se întâmplă în comunitățile locale, răspunderea fiind aruncată dintr-o parte în alta. Proiectul își propune să responsabilizeze autoritățile locale, primării și CJ-uri ca atunci când există o situație de urgență autoritățile locale să aibă deja constituite și să facă exerciții prealabile comandamente formate din reprezentanți ai autorităților și cetățenilor. De cele mai multe ori, în anumite primării, acest lucru nu este reglementat. De aceea am pus și răspunderea penală pentru că în fiecare comunitate trebuie să existe un responsabil pentru tot ceea ce înseamnă situații de urgență”, a afirmat pentru gândul social-democratul.

Potrivit acestuia, primăriile împreună cu ISU trebuie să formeze celule pentru situațiile de urgență.

„După ce se constituie din locuitori voluntari și reprezentanți ai autorităților trebuie să se facă exerciții. La inundațiile din 2005, aveam o comună pe la Bechet unde cetățeanii stăteau și se uitau cum veneau voluntari de la Craiova și veneau să pună saci de nisip. Atunci când e o situație de grad zero, trebuie să participe și locuitorii. Pe de o parte vrea să responsabilizeze autoritățile locale, care se uită deseori către centru, armată, guvern și trebuie să știe clar ce are de făcut și trebuie să știe și cetățeanul care trebuie să pună umărul să ajute. Ați văzut la episodul cu avionul prăbușit ce înseamnă ajutorul oamenilor. La cum există legea acum nu răspunde nimeni pentru cele patru victime din Teleorman. În momentul de față, răspunderea este împărțită, poate sunt cei care au făcut hărțile de mediu, poate sunt cei de la Ape, cred că trebuie reglementată situația”, a mai spus Florentin Gust.