Mitzura Arghezi ar putea revoca actul de donație a casei lui Tudor Arghezi

„Este posibilă revocarea donației, așa cum a afirmat Mitzura Arghezi, mătușa mea. În primul și în primul rând, se încalcă donația făcută de bunicul meu, donație făcută cu dragoste, gândindu-se la generațiile viitoare și care este călcată în picioare, pur și simplu. Una dintre condițiile de bază ale donației este ca tot ceea ce înseamnă Proprietatea Mărțișorului, respectiv casa memorială, dependințele și livada să rămână în stadiul în care le-a lăsat bunicul meu (…) Este rușinos ca anul acesta, când se împlinesc exact 40 de ani de la înființarea muzeului, ceea ce nu au putut să facă budozerele comuniste – pentru că a fost în planul de demolare a lui Ceaușescu -, se reușește acum, când pur și simplu se îngroapă Mărțișorul în niște clădiri ridicate ilegal”, a declarat Doina Teodorescu Arghezi, nepoata poetului Tudor Arghezi, joi, la dezbaterea publică organizată de municipalitate pentru planul urbanistic zonal din str. Prinosului nr. 13-15-17-19 din sectorul 4, în vecinătatea Muzeului Memorial „Tudor Arghezi”.

Potrivit Doinei Teodorescu Arghezi, poziția municipalității și a Ministerului Culturii pe acest subiect este că zona de protecție a muzeului nu este afectată, „pentru că ei (autoritățile – n. r.) pornesc de la casă și de la morminte, nicidecum de la gardul care se află în spatele casei și care este limita exterioară, așa cum spune, de fapt, și Legea monumentelor istorice”.

Și directorul Muzeului Literaturii Române din București, Ioan Cristescu, susține că în cazul în care Consiliul General al Municipiului București (CGMB) va aproba planul urbanistic, Mitzura Arghezi va anula actul de donație.

„Ca director al muzeului, ca muzeograf, nu pot să accept acest lucru. Există legea muzeelor, legea patrimoniului, care, în cazul acesta, sunt mari semne de întrebare că legile sunt încălcate sau interpretate greșit. Nu este vorba numai de Casa ‘Tudor Arghezi’, ci de toată grădina, care este monument istoric, nu numai casa. Față de această grădină, trebuie să păstrăm zona de protecție (…) Nu mai avem o altă grădină cu hectare de spații verzi în care să se păstreze, de pe vremea lui Arghezi, toate tabieturile lui. Doamna Mitzura a insistat în actul de donație să se păstreze totul integral și, așa cum o cunosc, dacă acest proiect se va aproba, ea va anula actul de donație. Aceasta va fi o rușine”, a spus Cristescu.

La dezbaterea publică, președinta Comisiei de urbanism a CGMB a propus organizarea unei noi ședințe pentru discutarea acestui proiect, la care să fie prezenți și reprezentanții Ministerului Culturii – instituție care a dat aviz favorabil acestui proiect.

La rândul său, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan, susține că proiectul ce prevede construirea lângă casa memorială are mai multe nelegalități, una dintre acestea fiind faptul că certificatul de urbanism este emis de Primăria Sectorului 4, în condițiile în care, fiind vorba despre o zonă a monumentelor istorice, acesta trebuia dat de Primăria Capitalei. Nicușor Dan a reclamat și faptul că, în zonă, coeficientul de utilizare al terenului a fost majorat de la 1,3 la 1,4.

Potrivit proiectului pentru aprobarea planului urbanistic zonal din str. Prinosului nr. 13-15-17-19 din sectorul 4, beneficiarul Călin Silviu Stanc ar putea construi pe o suprafață de 2094,76 de metri pătrați trei imobile cu o înălțime maximă de P plus 2, P plus 7, respectiv P plus 11 etaje. Funcțiunea imobilelor va fi mixtă, respectiv zonă de interes economic, procentul de ocupare al terenului urmând să fie de 60%.

Casa în care a locuit Tudor Arghezi începând cu 1930 a devenit muzeu memorial în 1974, conform dorinței testamentare a poetului. Muzeul este format dintr-o casă cu grădină, donată de Tudor Arghezi statului, în care se află mobilier, bibliotecă, tablouri, obiecte de artă, fotografii și documente originale ale poetului. În curtea casei se află mormântul poetului și cel al soției sale.

Casa Memorială „Tudor Arghezi” este organizată ca secție a Muzeului Literaturii Române.