ZIUA MUNCII. Capitala muncitoare, la pază și apărare: cei mai mulți bucureșteni lucrează ca bodyguarzi. Numărul lor este IMPRESIONANT

ZIUA MUNCII, campania demarată de gândul de 1 Mai prin care și-a propus să prezinte o fotografie completă și neretușată a pieței muncii din România , continuă astăzi cu prezentarea celor mai populare meserii din București și din țară, după ce în zilele trecute va arătat că statul este cel mai mare angajator în 17 județe din România și că meseria de profesor este cea mai populară la nivel național.

Metropola cu peste 1,9 milioane de locuitori s-a transformat în ultimii ani din „Capitala vânzătorilor” în „Capitala bodyguarzilor”. Statisticile oficiale obținute de gândul arată că aproape 68.000 de bucureșteni lucrează în domeniul protecției și al gărzii, numărul lor înregistrând pe parcursul lui 2013 o creștere semnificativă, de aproape 11%.

Nu este însă de mirare că în București există atât de mulți salariați care protejează diverse obiective, patrulează sau se ocupă de transportul banilor sau al altor obiecte de valoare (caen 8010). În Capitală există numeroși oameni de afaceri care îi angajează pentru protecție, sute de sucursale și agenții bancare se bazează pe serviciile lor de livrare a banilor cu mașini blindate, iar alte sute de magazine au nevoie de un profesionist care să asigure paza.

Printre cei mai mari angajatori de profil se numără companii precum BGS, G4S sau Scorseze International Security. Doar una dintre diviziile BGS are, spre exemplu, peste 2.800 de angajați și a realizat, în 2012, afaceri de 25,9 milioane de euro, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor publice (MFP).

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Alți 3.391 de angajați lucrau, în aceeași perioadă, pentru o divizie a grupului de securitate G4S, care deține o cotă de piață de peste 83% din serviciile de procesare de cash, transport valori și alimentări de bancomate. Această divizie înregistra în 2012 afaceri de 29,6 milioane de euro. În total însă, pentru compania de securitate lucrează peste 6.000 de români.

Scorseze International Security a înregistrat în 2012 afaceri de 18,7 milioane de euro, profitul realizat fiind de 6,4 milioane de euro. Compania are 3.000 de angajați și lucrează și pentru Imprimeria Națională. La finele anului trecut, Scorseze a semnat un contract de 1,4 milioane de euro pentru servicii de pază la tipografia statului.

Meseria de bodyguard nu este populară doar în București, ci și în județe precum Ilfov sau Olt, fiind practicată în aceste regiuni de peste 11.700 de români.

Expansiunea rețelelor de magazine își spune cuvântul în Capitală

Locul al doilea în topul profesiilor bucureștenilor regăsim meseria de vânzător. Peste 61.800 de salariați din Capitală lucrau la finele anului trecut în comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate (caen 4711). În urmă cu doi ani aceștia ocupau însă primul loc al podiumului, când în total 61.796 de bucurești activau în acest domeniu, cu 604 în plus față de bodyguarzi.

La finele anului 2013, în Capitală existau 25 de hipermarketuri, sute de magazine ale unor retaileri precum Mega Image, Profi, Billa, Penny XXL, Lidl și chiar mai multe magazine aflate la colțul blocului.

FOTO: Publimedia/Octav Ganea

Ultimul loc în top trei cele mai populare domenii în rândul locuitorilor Capitalei se află cel de intermedieri monetare, generic spus „bancherii” (caen 6419). Ei câștigă în prezent un salariu mediu net lunar de 3.690 de lei, dublu față de media națională. Cu toate acestea, numărul „bancherilor” din București a scăzut în 2013 cu 2,2%, ajungând la 51.433 de persoane. În urmă cu doi ani aceștia ocupau tot al treilea loc în clasament.

Dintre cei 1,9 milioane de locuitori, aproape 1,3 milioane activau pe piața muncii la finele anului trecut, numărul lor fiind în creștere cu 5,4% față de 2012. În București sunt înregistrate peste 134.000 de firme care derulau, în 2012, afaceri totale de 81,9 miliarde de euro. Suma reprezintă 35% din cifra cumulată de afaceri a tuturor companiilor din România, reiese din datele centralizate de Ziarul Financiar, pe baza informațiilor Registrului Comerțului (nu au fost luate în considerare băncile și instituțiile financiare).

Bucureștiul este polul românesc al afacerilor, aici avându-și sediile multe dintre cele mai mari companii din țară. Printre acestea se numără Petrom – cea mai mare companie din România, după cifra de afaceri, Rompetrol Downstream – divizia de retail a grupului petrolier kazah Rompetrol, producătorul de țigarete British American Tabacco, operatori de telefonie mobilă ca Orange și Vodafone, dar și subsidiare ale unor giganți IT ca Microsoft, Oracle sau Adobe.

Drept urmare, rata șomajului înregistrată la nivelul Capitalei este una dintre cele mai scăzute din țară, respectiv de 2,1%.

IMAGINEA DE ANSAMBLU A PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA

Descarcă AICI codurile CAEN aferente meseriilor prezentate în infograficul de mai sus

– Clujul este singurul județ din țară în care specialiștii IT se află în topul meseriilor cu cei mai mulți salariați, respectiv pe locul trei. În total, 8.827 de persoane au activități de realizare la comandă a soft-urilor, în creștere cu 30,9% față de 2012.

– Numărul de angajați a crescut în toate județele din România, cu excepția Covasnei unde a scăzut cu 0,2% la 45.349 de persoane, reiese din datele Inspecției Muncii centralizate de gândul.

– Județele Hunedoara și Vâlcea au înregistrat cele mai mici creșteri ale numărului total de angajați, respectiv de mai puțin de procent în ultimul an. În Hunedoara, spre exemplu, principalele domenii de activitate, respectiv extracția cărbunelui și fabricarea articolelor din fire metalice, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de salariați, de 10,2%, respectiv de 8,8%.

– Aproape 40% dintre persoanele nou-intrate pe piața muncii din Bistrița-Năsăud s-au îndreptat către activități de jocuri de noroc și pariuri, propulsând acest domeniu pe locul trei în topul celor mai populare la nivel local.

– Județul Maramureș este singurul din țară unde cei mai mulți salariați se ocupă de fabricarea de mobilă, respectiv 8.078 persoane. Acest domeniu este popular și în Satu Mare unde a intrat pe locul trei în top cu 4.557 de salariați.

– La nivel național există 17 județe în care pe primul loc al clasamentului privind cel mai mare număr de salariați se află domenii finanțate de la bugetul statului. Acestea sunt Alba, Bacău, Botoșani, Buzău, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vâlcea și Vaslui.

– În două județe din țară, respectiv Hunedoara și Gorj cel mai mare număr de salariați lucrează în minerit, aici existând de altfel importante complexe energetice.

– În Constanța și în Tulcea, cei mai mulți salariați lucrează în construcția de nave, 6.996 de persoane, respectiv 4.314 persoane.

– Mulți dintre cei mai importanți jucători din industria de încălțăminte din România sunt concentrați în județul Bihor. În total, 16.579 de angajați lucrează în fabricile acestora.

În numeroase județe din țară, pe primele poziții ale clasamentului se regăsesc salariați din comerț, din construcții sau bugetari. Campania gândul ZIUA MUNCII v-a prezentat situația județelor unde cei mai mulți salariați lucrează pentru stat. Veți putea citi în aceste zile despre situația angajaților de pe șantierele din România.

O altă industrie care s-a remarcat prin numărul mare de locuri de muncă pe care susține este cea auto. În opt dintre județele țării salariații săi au în top.

Industia auto „conduce” economia din opt județe

Industria auto românească este extrem de dezvoltată, dacă ne raportăm la topul celor meseriilor cu cel mai mare număr de salariați din fiecare județ. Peste 92.100 de români lucrează în fabricile și uzinele de mașini și piese auto, dacă luăm în considerare cele mai populare trei profesii la nivel județean.

Opt dintre județe se remarcă având pe primele trei poziții ale clasamentului, salariați din una sau din două sectoare ale acestei industrii, conform datelor Inspecției Muncii obținute și centralizate de gândul.

Argeș rămâne „motorul” industriei auto românești. Pe locurile 1 și 3 în topul domeniilor cu cel mai mare număr de salariați la nivel local se găsesc cele de fabricare a autovehiculelor (caen 2910), respectiv de fabricare a pieselor auto (caen 2932). Pe platforma Dacia de la Mioveni lucrează peste 14.000 de angajați care se bucură de un salariu mediu net de peste 3.100 de lei pe lună, dublu față de media înregistrată la nivelul județului Argeș.

Lor li se adaugă alți aproape 160.000 de salariați, dintre care 114.000 în mediul privat. În total, companiile din județul argeșene realizau în 2012 o cifră de afaceri de 9,1 miliarde de euro.

FOTO: Bogdan Iordache/Publimedia

Aradul este un alt centru important al industriei auto din România. Primele două locuri în topul județean al celor mai râvnite profesii sunt ocupa de salariații care se ocupă cu fabricarea de echipamente (caen 2931) și de piese auto.

Printre marii angajatori din acest domeniu se numără japonezii de la Takata Petri (346,9 milioane de euro cifră de afaceri, 4.168 angajați în 2012) și Yazaki Component Technology (150,6 milioane de euro cifră de afaceri, 932 de angajați în 2013).

Și la Sibiu întâlnim o situație similară. Pe primele două locuri se găsesc tot muncitorii care fac piese auto, numărul lor depășind 12.000 de persoane la finele anului trecut. Continental Automotive Systems (342,5 milioane de euro cifră de afaceri, 1.762 de angajați în 2012), Marquardt Schaltsysteme (121 de milioane de euro cifră de afaceri, 1.100 de angajați în 2012) și Takata Sibiu (96,9 milioane de euro cifră de afaceri, aproape 2.200 de angajați în 2012) se numără printre marii jucători din industria locală.

Celelalte județe unde în top trei cele mai populare meserii pe plan local se află profesii specifice industriei auto sunt:

Caraș-Severin – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel județean – 4.781 salariați, salariu mediu net din județ era de 1.231 de lei la începutul lui 2013). Printre angajatorii importanți de la nivel local se află TMD Friction, un producător de piese și de accesorii auto care a înregistrat, în 2012, o cifra de afaceri 46,3 milioane de euro și un profit net 10,1 milioane de euro.

Bistrița-Năsăud – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel județean – 5.116 salariați, salariu mediu net din județ era de 1.214 lei la începutul lui 2013). Una dintre cele mai importante companii care își desfășoară activitatea la nivel local este Leoni Wiring Systems Bistrița, producător german de piese și componente auto (171,2 milioane de euro cifră de afaceri, peste 3.100 de angajați în 2012).

Brașov – fabricarea de piese auto (locul I la nivel județean – 10.170 salariați, salariu mediu net din județ era de 1.466 de lei la începutul lui 2013). Producătorul de componente auto Autoliv (425,2 milioane de euro, peste 3.700 de angajați în 2012) și firma specializată în fabricarea angrenajelor, a cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie Schaeffler România (320,4 milioane de euro cifră de afaceri, aproape 3.500 de angajați în 2012) se numără nu doar printre cei mai mari jucători din industrie, dar și printre cele mai valoroase companii din județ.

Timiș – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel județean – 12.471 salariați, salariu mediu net din județ era de 1.526 de lei în 2012). Aproape 2.300 de angajați lucrau anul trecut pentru firma de profil Kromberg & Schubert a cărei cifră de afaceri atingea, în aceeași perioadă 118,9 milioane de euro.

Satu Mare – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel județean – 6.802 salariați, salariu mediu net din județ era de 1.153 de lei). Printre companiile de profil din județ se numără Autonova (8,1 milioane de euro cifră de afaceri, 180 de angajați în 2012).

NOTĂ:

În textul de mai sus nu a fost luat în considerare numărul total de bugetari dintr-un județ. Denumirile utilizate pentru prezentarea meseriilor din acest material sunt, în unele cazuri, generice. În realizarea topurilor județene s-au luat în considerare doar codurile CAEN sub care au fost înregistrate cele mai multe persoane.

În textul de mai sus au fost analizate statisticile aferente următoarelor coduri CAEN:

CAEN 8010 – Această clasă include asigurarea unuia sau a mai multora dintre următoarele servicii: servicii de gardă și patrulare, ridicarea și livrarea banilor, încasărilor și altor articole de valoare cu persoanl și echipament de protejează proprietățile pe durata tranzitului.

CAEN 4711 – Această clasă include vânzarea cu amănuntul a unei largi palete de produse dintre care predominante sunt produsele alimentare, băuturile sau tutunul.

CAEN 6419 – Această clasă include primirea de depozite și substitute pentru acestea precum și prelungirea creditării sau mărirea fondurilor împrumutate. Include de asemenea activități ale sistemului de transfer de credite prin poște, acordarea de credite pentru cumpărarea de locuințe de către instituții specializate, activități monetare prin mandat poștal.

CAEN 6201 – Această clasă include activitățile de scriere, modificare, testare și asistență privind produse software. Este de asemenea inclusă scrierea de programe urmând indicațiile utilizatorilor.

CAEN 2910 – Această clasă include fabricarea de autovehicule pentru pasageri, fabricarea de vehicule comerciale, fabricare de autobuze, troleibuze și autocare, de motoare, de șasiuri etc.

CAEN 2931 – Această clasă include fabricarea de echipamente electrice pentru autovehicule.

CAEN 2932 – Această clasă include fabricarea de părți și accesorii pentru autovehicule precum frâne, cutii de viteză, roți, volane etc.

URMEAZĂ. Campania de 1 Mai, ZIUA MUNCII continuă cu un material despre economia subterană. Veți putea citi mai multe despre angajații la negru, dar și despre suma pe care România o pierde din cauza incapacității guvernanților de a combate evaziunea fiscală.