Condițiile guvernatorului BNR pentru a susține aderarea la zona euro în 2019

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a evitat un răspuns tranșant la întrebarea dacă susține data înscrisă în proiectul programului de convergență care urmează să fie transmis la Bruxelles.

„Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se facă cu un consens politic consistent (…) Personal nu am nimic împotriva țintelor ambițioase, dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o țară, un popor, sunt binevenite”, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, întrebat dacă susține data înscrisă în proiectul programului de convergență care urmează să fie transmis la Bruxelles.

Șeful băncii centrale a evitat un răspuns tranșant, preferând să repete că un astfel de obiectiv presupune în primul rând un consens larg, în principal politic, dar și social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a întâmplat în 2000, când se negocia aderarea la UE.

EXTERNE Războiul din Ucraina, ziua 1031. Putin provoacă NATO la un „duel” balistic. Zelenski, după ce a respins armistițiul: „Vedeți cu cine avem de-a face?”

06:00

CRĂCIUN Comedia romantică care a devenit populară pe Netflix: O poveste MAGICĂ despre regăsirea iubirii

23:58

„Despre 2018 – 2019 nu cred că este în afara de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem niște termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla așa … de la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta și zice gata, ați intrat în zona euro. Sunt obiective poate chiar anuale (…) Are și un simbolism al ei (ținta 2018-2019 – n.r.) și nu sunt împotriva simbolismului”, a spus Isărescu.
El a insistat și pe necesitatea ca politicienii să înțeleagă ce eforturi presupune un asemenea demers și ca aceștia să se angajeze să respecte termene intermediare clare de îndeplinit pentru a asigura succesul unui asemenea program ambițios.
Isărescu a reamintit că a participat la discuțiile din 2000 pentru programul de aderare la UE și mulți decidenți, deși erau de acord, în principiu, cu asumarea lui se arătau suprinși când aflau ce angajamente trebuia îndeplinite.
„Ooo, Ooo. Nu pot să vă descriu mai bine decât prin acest Ooo. Păi, dar n-am înțeles așa. Păi, dar ce-ați înțeles? Aici poate să însemne valuri, valuri, de dezbateri, de consensualizare reală, de înțelegere”, a mai spus guvernatorul BNR.
Premierul Victor Ponta a reamintit, miercuri, că România și-a propus să adopte moneda euro în 2019, cum a anunțat Guvernul și în luna februarie, surse oficiale precizând însă, pentru MEDIAFAX, că în programul de convergență care va fi trimis la CE nu va fi menționată nicio dată pentru acest obiectiv
În luna februarie, Guvernul și premierul Ponta au anunțat că România îndeplinește în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflația, rata dobânzii la obligațiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce privește creșterea convergenței reale, și că ținta pentru adoptarea monedei euro este anul 2019.
În aprilie 2013, tot Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro.
În programul de convergență transmis însă tot atunci Comisiei Europene se arăta că angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut „pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal și real de convergență”.
Guvernul nu a adoptat încă, în acest an, programul de convergență care este aprobat anual și trimis la Bruxelles.