Dosarul lui Dan Voiculescu amânat pentru 10 iunie. Fondatorul PC acuzat de o fraudă de 60 milioane euro

În acest dosar, Dan Voiculescu este acuzat de fraudarea privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, o fraudă evaluată de procurori la 60 milioane euro. Până acum Voiculescu a reușit să obțină amânare după amânare, folosind diverse tactici avocățești.

13 mai 2013. Completul din care face parte judecătorulFlorică Duță a fost completat cu un judecatător de pe lista de permanență. În locul lui Stan Mustață în complet a fost inclusă LuminițaCristiu-Ninu, președinta secției a II-a penală a Curții de Apel București. Judecătoarea a promovat la CAB anul trecut. Judecătoarea a condus Tribunalul Teleorman iar soțul ei este angajat în cadrul CJ Teleorman. Instanța a decis repunerea pe rol a dosarului și reluarea dezbaterilor pe 10 iunie.

Reamintim că la termenul pe de 29 aprilie era așteptată pronunțarea completului condus până atunci de Stan Mustață asupra mai multor cereri care ar fi dus la tergiversarea dosarului. Acum, după arestarea lui Stan Mustață, completul în noua formulă va relua de la zero dezbaterile pe aceste cereri, astfel încât judecătorul care se alătură completului să fie în cunoștință de cauză când se va pronunța. Subliniem faptul că nu este vorba de o sentință, ci de o etapă procesuală.

Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiță Mateuț a declarat pentru gândul că până la acestă oră nu a fost stabilit numele judecătorului care îl va înlocui pe Stan Mustață. În schimb avocatul susține că dosarul trebuie să fie amânat pentru a fi repus pe rolul instanței. „Noi nu am cerut amînarea, dar sunt obligați să amâne dosarul pentru a fi repus pe rol”, a declarat Gheorghiță Mateuț.

29 aprilie 2014. Cu două ore înainte de debutul procesului judecătorul Stan Mustață, care era președintele completului de judecată este dus la DNA de către procurori fiind acuzat de corupție. Judecătorul a fost arestat după 24 de ore fiind suspectat că a tranzancționat sentințe judecătorești. Informațiile preliminarea ale cazului arată că judecătorul ar fi condus o rețea formată din cinci persoane care identificau condamnați sau inculpați pentru a le propune ca în schimbul unor sume de bani să primească pedepse mai blânde sau eliberarea condiționată. Deși oficial în datele preliminarea ale cazului Dan Voiculescu nu este menționat, judecătorul Stan Mustață a declarat că una din infracțiunile la care se referă procurorii ar avea legătură chiar cu dosarul ICA. Dan Voiculescu a reacționat și a depus la Parchetul General o plângere în care solicită procurorului general Nițu să ancheteze DNA.

15 aprilie 2014. Judecătorii au deliberat al treilea termen de apel. Avocatul Gheorghiță Mateuț a formulat trei cereri în debutul ședinței. În prima cerere contesta o încheiere a Tribunalului București prin care a fost respinsă cerere de restituire a dosarului al parchet. Asta ar fi echivalat cu îngroparea cauzei. Avocatul Mateuț a solicit redeschiderea acestui subiect având în vedere noile prevederi din Codul Peanal intrat în vigoare la data de 1 februarie. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut și ca dosarul să fie introdus în procedura de cameră preliminară.

Asta ar însemna din nou o amânare generoasă de câteva luni a verdictului final. În plus Mateut a mai solicitat și sesizarea Curții Supreme cu o întrebare preliminară care vizează tocmai aspectele arătate mai sus. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut și ca în dosar Ministerul Agriculturii să fie înlocuit cu Ministerul Finanțelor ca parte civilă. Adică prejudiciul să fie cerut de Ministerul Finanțelor nu de cel al Agriculturii. Avocatul lui Sin Gheorghe un alt inculpat din dosar a cerut instanței să anuleze Hotărârea de Guvern prin care a fost privatizat Institutul de Chimie Alimentară. „Asta ar însemna o restitutio in integrum”, a menționat unul dintre judecătorii din complet. La finalul procesului Voiculescu a declarat că ar fi de acord cu anularea privatizării dacă i se șterge prejudiciul și statul îi plăteste investițiile făcute acolo. Voiculescu declarând că investițiile sale sunt mult mai mari. Instanța a decis să amâne procesul pentrru 29 aprilie când se va pronunța pe cererile formulate de avocați.

8 aprilie 2014. Al doilea termen de apel în dosar. Avocații nici nu apucă să ridice vreo excepție sau să formuleze vreo contestație. Judecătorul Stan Mustață care alături de Florică Duță deliberează în dosar a făcut o cerere de abținere. Asta înseamnă că judecătorul nu mai vrea să judece dosarul. Cererea sa a fost motivată de apariția pe un portal marginal a unor informații despre un dosar penal în care suspecții aminteau numele său. După o zi pe 9 aprilie Curtea de Apel a respins cererea de abținere.

7 martie 2014. Instanța a judecat primul termen în dosarul lui Voiculescu. Dan Voiculescu nu a venit la proces. Mai mulți coinculpați din dosar au solicitat amânarea procesului pentru că nu și-ar fi angajat apărători.

Având în vedere prevederile Noului Cod de Procedură Penală, Curtea de Apel București este cea care va pronunța sentința definitivă. Astfel că, dacă apelul lui Dan Voiculescu este respins, el va intra la pușcărie.

Dan Voiculescu este acuzat de două infracțiuni. Prima este cea prevăzută la art. 13 din legea 78/2000: „Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Pentru acest cap de acuzare, Voiculescu ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare.

În al doilea rând, fondatorul Partidului Conservator și al trustului Intact mai este acuzat și de spălare de bani. Pentru infracțiunea de spălare de bani, el poate fi condamanat la un maximum de 12 ani de pușcărie. Pentru această infracțiune, pedeapsa minimă prevăzută de lege este de 5 ani de închisoare cu executare.

Ce conține dosarul de corupție

Dosarul ICA a fost trimis în judecată în 4 decembrie 2008, la Tribunalul București, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator, el fiind învestit pe 15 decembrie 2008. Procurorii susțin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren și un hectar de construcții în Băneasa, la un preț de 75 de ori mai mic decât cel real.

Dan Voiculescu a fost acuzat de infracțiunile de folosire de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid a influenței și autorității date de această calitate, în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum și de spălare de bani.

Celelalte persoane trimise în judecată sunt: Corneliu Popa, Sandu Jean-Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Sorin Pantiș, Săvulescu Vlad-Nicolae, Domnișoru Gheorghe Marian, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian.

În data de 14.10.2008 Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în dosarul lui Voiculescu. Ministerul solicită recuperarea a 60 milioane euro prejuidiciu constat în dauna statului de către procurori.

Poziția oficială a inculpatului Voiculescu

În rechizitoriul întocmit de DNA în 2008 se reține că inculpatul Dan Voiculescu nu a dorit să facă niciun fel declarații în fața procurorilor DNA. În rechizitoriu, se consemnează doar că Dan Voiculescu a transmis prin avocatul său, Marian Nazat, că se consideră nevinovat și că, în opinia sa, este vorba de un dosar politic.

Dan Voiculescu a arătat că în opinia sa există două nereguli în ceea ce privește ancheta și acuzațiile din acest dosar. O primă neregulă semnalată de acesta a fost aceea că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în fața anchetatorilor pentru a da declarație, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori.

O a doua neregulă semnalată de Voiculescu judecătorului ar fi aceea că, în opinia sa, nu există nicio probă și niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzațiile ce i se aduc, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzațiile ce i se aduc de căte anchetatori.

De asemenea, Dan Voiculescu a trimis CSM o scrisoare în care se plânge că presa nu a relatat corect despre dosarul său de corupție și că imaginea sa a avut de suferit.

Istoricul dosarului

4 decembrie 2008. Dosarul ICA, referitor la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, a fost trimis în judecată la Tribunalul București, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator.

15 decembrie 2008. Voiculescu este învestit în funcția de senator.

28 octombrie 2009. Dosarul ajunge la Curtea Supremă și începe judecarea pe fond.

25 iunie 2012. Voiculescu iși dă demisia din Senat și dosarul este trimis la Tribunalul București.

20 decembrie 2012. Tribunalul București a judecat șase termene în care nu a soluționat dosarul și decide să trimită dosarul la Curtea Supremă.

11 ianuarie 2013. Dosarul ajunge la Curtea Supremă care dă termen pe 25 aprilie, iar apoi pe 31 ianuarie.

28 ianuarie. Cu trei zile înainte de primul termen, Voiculescu își dă din nou demisia, iar dosarul va fi trimis la Tribunalul București.