ANALIZĂ GÂNDUL. Ce ar trebui să înțeleagă românii din mesajele lui Biden. CTP analizează cele două IMAGINI DE AZI care arată CUM S-A ÎMPĂRȚIT LUMEA

Niciodată nu s-a auzit în România vocea unui lider străin care să vorbească atât de tranșant despre nevoia de eradicare a corupției decât în aceste două zile în care vicepreședintele american, Joe Biden, a venit la București. Apelul la un sistem mai drept a venit chiar și sub forma unei trimiteri la istoria României, Joe Biden povestind, la Palatul Cotroceni, cum ocaua lui Cuza este la fel de valabilă și în zilele noastre. Ceea ce lipsește este încă un Cuza care să prindă negustorii mincinoși, iar acest Cuza trebuie să vină atât din sfera politică, dar și din societatea civilă românească.

„Corupția este un cancer”, „corupția nu este decât o altă față a tiraniei”, „corupția suge din puterea națiunii”, „lupta împotriva corupției este patriotism”, „nimeni, nimeni, nimeni nu este mai presus de lege”, „statul de drept reprezintă o problemă de securitate națională”, „ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea”: începând cu interviul acordat agenției Mediafax și continuând cu cele trei discursuri din cursul zilei de miercuri (alocuțiunea de la sosire, marți, a fost una pe teme militare), Joe Biden a transmis României că trebuie să își consolideze statul de drept și că SUA vor fi alături de români, mai angajați ca niciodată, în acest proces.

De ce atât interes pentru bunul mers al societății românești din partea unui stat care încă nu ne-a trimis un ambasador și încă nu ne permite să călătorim liber pe teritoriul său? Vicepreședintele SUA a fost foarte direct și din acest punct de vedere: „democrațiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni și aliați mai capabili”. Iar Statele Unite au nevoie de prieteni în această regiune, în coasta unui stat cu care tocmai a început un război economic. „Cu cât sunteți mai independenți și puternici, cu atât mai bine ne este și nouă”, a mai fost un alt răspuns al vicepreședintelui.

„America a declanșat deja un război economic cu Rusia”

„America a declanșat deja un război economic cu Rusia. Va fi un război lung și dur, iar America vrea să se asigure că România este o țară sigură și stabilă din punct de vedere economic, nu numai militar, pentru că pe aici vor trece fluxuri de bani”, a explicat Cristian Tudor Popescu, editorialist gândul, invitatul ediției de miercuri a Gândul LIVE.

În timp ce Biden mânca, relaxat, o înghețată în centrul istoric al Capitalei (comentariile lui CTP pe acest episod, AICI) sau vorbea despre societate civilă și stat de drept în România, la Shanghai se parafa alianța ruso-chineză. Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul chinez, Xi Jinping, au fost prezenți la semnarea unui memorandum de înțelegere între Gazprom (devenit principala armă de politică externă a Rusiei) și grupul chinez de petrol și gaze, CNPC. Miza acestui acord, care a fost negociat timp de 10 ani, depășește aspectul comercial și are o însemnată greutate geopolitică.

„Ce s-a întâmplat în China este o declarație de război. Practic, războiul a început. Acum, faptul că s-au înțeles de ieri pe astăzi, are un singur înțeles: Putin a cedat”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu. „De ce se tem americanii? Vor avea loc operațiuni cu bani și materiale în această zonă. E posibil, la un moment dat, ca americanii să stabilească aici, în România o producție strategică, să nu mai aducă din SUA sau Taiwan. Amenințarea nu vine din partea Rusiei, ci din partea politicienilor noștri băștinași, care, fiind organizați în structuri mafiotice, nu acceptă regulile economice corecte”, a adăugat jurnalistul gândul.

Accentul pe care numărul doi în conducerea SUA l-a plasat pe „revoluția neterminată” a României a reprezentat o surpriză adusă de această vizită, care se aștepta să fie strict de reiterare a angajamentului american față de NATO și vecinătate, în contextul crizei din Ucraina și al agresiunilor rusești. Prin declarațiile sale, liderul american a transmis un mesaj cu bătaie spre Rusia: SUA sunt aici, lângă Putin, și vor rămâne aici mult după Putin. Pentru asta, însă, trebuie să evalueze realist vulnerabilitățile cu care se confruntă, iar instabilitatea din România – cauzată de luptele politice, de corupție, oligarhi și societate civilă slabă – sunt o vulnerabilitate pe care Statele Unite nu și-o mai pot asuma într-un război economic care va trece și prin România.

FOTO: Victor Ciupuligă/Mediafax

De ce a pus Biden atât accent pe societatea civilă românească

Dincolo de corupție, au mai existat două teme principale ale vizitei lui Joe Biden în România, ambele subiecte de mare însemnătate pentru cultura politică americană: rolul societății civile și puterea NATO în contextul noilor tensiuni din această regiune.

În privința societății civile, ei i-a fost dedicat, practic, marele eveniment al vizitei lui Biden la București, dacă îl evaluăm în termeni de timp acordat, vizibilitate și invitați. În timp ce la scurtul discurs de miercuri de la baza aeriană din Otopeni au fost prezenți 100 de militari români și americani, aproape tot atâția jurnaliști și Mircea Dușa, ministrul Apărării, a fost singurul oficial român, la evenimentul de miercuri de la Palatul Cotroceni, dedicat societății civile, a fost prezentă toată crema politicii și societății civile din țara noastră (comentariile lui CTP, AICI).

„Niciun om nu poate trăi fără sânge, democrația nu poate trăi fără participarea activă a cetățenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esența democrației”, a spus Biden, încercând să exporte în România viziunea americană despre societatea civilă, care este cu adevărat o putere în stat. „Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităților și grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate și să țină puterea sub control”, le-a mai transmis vicepreședintele oaspeților reuniți în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Astfel de mesaje pot fi citite într-o cheie foarte pragmatică: Joe Biden este unul dintre cei mai experimentați politcieni americani și cunoaște România cu toate metehnele sale post-decembriste. Dacă mesajele de până acum adresate politicienilor nu s-au concretizat în reformele dorite de americani, există o șansă în a sprijini mai mult pe viitor societatea civilă din România.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax

Despre NATO: „Vom onora articolul 5, nu vă îndoiți, este o datorie sacră”

Prezent în fiecare discurs al vicepreședintelui american a fost și articolul 5 din Tratatul de la Washington – principiul de la temelia Alianței Nord-Atlantice, care stipulează obligația apărării colective (un atac împotriva unui Aliat este un atac împotriva tuturor). În diverse formulări, Joe Biden a dat asigurări României și lumii că articolul 5 nu e nici negociabil, nici interpretabil, ci „o datorie sacră”. „Vom onora articolul 5 al Acordului NATO, să nu vă indoiți, este o datorie sacră”, a subliniat Biden, care a spus că și-a dorit să vină din nou „pe pământ românesc” pentru a spune de aici acest lucru. „Niciun aliat NATO nu e singur, noi ne protejăm unul pe altul. Pur și simplu. Ne protejăm. Punct”, a întărit secundul lui Obama.

De altfel, Biden a repetat cu fiecare ocazie acest mesaj, în diverse formulări. „Ne pasă foarte mult de alianță, angajamentul american față de apărarea colectivă și față de Art. 5 din Tratatul NATO este o obligație sacră din punctul nostru de vedere. O obligație sacră nu doar acum, ci tot timpul. Sunt aici să spun în numele președintelui ceea ce sper că știți deja: Puteți conta pe noi. Noi facem ceea ce spunem și ne îndeplinim obligațiile”, a mai spus și marți americanul.

În contextul discuției despre Alianța Nord-Atlantică, Biden a repetat o serie de mesaje către principalul adversar al NATO în acest moment, respectiv Federația Rusă. Condamnând din nou anexarea regiunii Crimeea de către statul condus de Vladimir Putin, americanul a venit și cu un avertisment: „Dacă Rusia subminează alegerile din Ucraina, trebuie să fim hotărâți să aplicăm sancțiuni mai puternice Rusiei”.

Nici nu a decolat bine Air Force Two de la București, că Rusia a și venit cu un răspuns și a amenințat Republica Moldova cu sancțiuni comerciale dacă „frații de peste Prut” fac, luna viitoare, ultimul pas și semnează Acordul de Asociere cu UE, cel de la care a pornit și criza din Ucraina.

Asigurările repetate ale lui Biden privind solidaritatea NATO față de aliați și partenerii regionali trebuie citite în contextul unui exercițiu mai amplu la nivel de NATO și SUA de recâștigare a terenului pierdut în termeni de percepție cu un răspuns al Alianței la criza din Ucraina care a fost perceput drept foarte slab. La fel ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, săptămâna trecută, la București, și Joe Biden a profitat de ocazie pentru a spune, aproape de Rusia, că Aliații sunt pregătiți să se apere.

Tot miercuri, Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat că americanii au efectuat cu succes un prim test al sistemului antirachetă Aegis de tip terestru. Sistemele testate sunt cele care vor fi utilizate în proiectul „Abordare adaptivă etapizată”, care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015, și în Polonia, până în 2018.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax

Poza paralelă, made in China

Vizita lui Joe Biden în România nu trebuie privită, însă, izolat, ci luată împreună cu cea pe care Vladimir Putin a făcut-o în același timp în China. În vreme ce SUA își declară hotărârea de a lovi Rusia cu sancțiuni de toate tipurile, inclusiv economice, încercând să convingă și Uniunea Europeană să obțină un consens între membri pentru aceleași măsuri, Putin se mută la est.

Gazprom, care poate fi considerat acum cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, a semnat cu grupul chinez de petrol și gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze în următorii 30 de ani. Înțelegerea era blocată în negocieri de mai bine de zece ani. Potrivit evaluărilor vehiculate în presa internațională și citate de Mediafax, valoarea livrărilor este evaluată la peste 400 miliarde de dolari. Potrivit directorului Gazprom, prețul pe care China îl va plăti pentru gazul rusesc este „secret comercial”.

Vladimir Putin, cu președinții Gazprom și CNPC//FOTO: Alexey Druzhinin/AFP/Mediafax

Astfel, miercuri, în prezența președinților Vladimir Putin și Xi Jinping a fost semnat un memorandum de înțelegere între cele două companii de stat, potrivit căruia Gazprom va înceape să livreze Chinei, începând cu anul 2018, câte 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioadă de 30 de ani.

De precizat în acest context că Europa rămâne cea mai mare piață a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, acesta fiind și motivul pentru care Putin încearcă pe toate căile să diversifice livrările de gaze.

Mai jos, gândul vă prezintă un sumar al declarațiilor făcute în aceste două zile de Joe Biden pe subiectul corupției și al statului de drept în România:

20 mai, ora 00.00: Interviu pentru Mediafax

• „Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA își doresc ca România să fie o democrație puternică, stabilă, prosperă. Un partener strategic și aliat NATO mai puternic decât oricând și un model pentru țările din regiune”.
• „Simplul adevăr este că susținerea României în angajamentul său față de valorile democratice este esența parteneriatului noastru și unul dintre fundamentele alianței noastre. Țările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent și instituții democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acțiuni pe care le desfășoară Rusia în Ucraina”.
• „Știm că nu este întotdeauna ușor, iar Statele Unite susțin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun”.
• „Stabilitatea, transparența și statul de drept sunt esențiale pentru investiții și vrem ca relațiile noastre ecpnomice să continue să se dezvolte și să crească”.
• „Suntem direct interesați să vedem România prosperând. Democrațiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni și aliați mai capabili”.

20 mai, ora 15.00: Baza aeriană 90, Otopeni

• „Am văzut cum ați parcurs drumul de la tiranie la libertate și ați sprijinit aderarea la NATO”.
• „În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios și ferm din prima zi”.

21 mai, ora 11.00: Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu președintele Traian Băsescu

• „Toate sunt subminate atunci când corupția influențează societatea. Corupția suge din puterea națiunii, este de fapt o altă formă de tiranie. Lupta împotriva corupției nu este numai o chestiune de guvernare bună, este patriotism, este pur și simplu patriotism”.
• „Toate aceste trei elemente, libertate, prosperitate și demnitate, depind de tratamentul egal al cetățenilor, potrivit statului de drept”.
• „Am văzut cum țările care protejează statul de drept și înființează instituții puternice prosperă, și cei care nu o fac nu prosperă, așa cum am văzut la Maidan, cei care nu fac aceste lucruri se vor confrunta cu instabilitate, nu vor reuși să performeze în economia mondială”.
• „Este important pentru economia dumneavoastră, pentru democrația dumneavoastră și pentru libertatea dumneavoastră și, mai presus de tot, este important pentru viețile cetățenilor care au dreptul să știe că vocile lor vor fi auzite de Guvern, că firmele lor pot să concureze fără nicio grijă că disputele sunt judecate transparent în instanță și că niciun român și niciun american nu se găsește deasupra legii”

21 mai, ora 13.30: Palatul Victoria, declarații cu premierul Victor Ponta

• „Nu este o măsură mai importantă pe care România să o facă pentru a atrage investițiile decât să-și întărească statul de drept”.
• „Statul de drept reprezintă o problemă de securitate națională și care poate contribui inclusiv la dezvoltarea afacerilor”.

21 mai, ora 14.45: Palatul Cotroceni, discurs la un eveniment cu societatea civilă

• „Spuneți în continuare că nimeni, nimeni, nimeni nu este deasupra legii”.
• „Democrația nu este o destinație, este un drum și, atât timp cât veți merge pe acest drum, nu veți fi niciodată singuri. Ne veți avea pe noi alături, prietenul vostru”.
• „Așa cum am discutat și cu președintele și cu prim-ministrul, nu există pas mai important pe care România îl poate face decât de a atrage locuri de muncă și investiții care să ajute la continuarea creșterii economice, dar trebuie să continue în același timp să întărească statul de drept pentru a face această dezvoltare posibilă”.
• „Atunci când alte țări se folosesc de corupție pentru a submina independența și suveranitatea vecinilor lor, acest lucru nu este doar o chestiune de oportunitate economică, ci chiar de securitate națională. Este de asemenea o chestiune de competitivitate economică”.
• „Corupția reprezintă o altă formă de tiranie și poate reprezenta un pericol nu numai pentru economia unei țări, ci și pentru securitatea națională. Există țări care exploatează corupția pentru a putea să exercite influențe nefaste și să submineze suveranitatea țărilor din jur”.
• „Atunci când politicienii pot fi cumpărați, când tribunalele pot fi cumpărate, presa face propagandă, acolo veți găsi o societate care poate fi manipulată din exterior, o societate care pierde controlul asupra propriului destin. Am văzut în Ucraina cum 15 ani de corupție au subminat sistemul lor de instituții militare și capacitatea țării de a se apăra”.
• „Corupția este o problemă grea și complexă în orice țară, însă poate fi rezolvată. Vă îndemn să faceți pași înainte și să rezistați tentației de a face pași înapoi. Cereți instituțiilor judiciare să fie libere în continuare”.
• După ce a spus audienței povestea cu ocaua lui Cuza: „Este o parabolă, însă spune mult de fapt cum se gândesc investitorii de astăzi despre piață. Ei vor să facă business acolo unde sunt tratați echitabil și știu să deosebească măsura adevărată de măsura falsă. Desigur, niciun conducător, fie Cuza, fie din timpul nostru, nu poate să facă acest lucru singur”.
• „Valoarea cea mai importantă este o societate transparentă, liberă, în care corupția este considerată un dușman, în care guvernul este echitabil și cinstiti și în care oamenii au posibilitatea să reușească indiferent de poziția lor în societate și să fie tratați cu demnitate”.
• „Corupția este un cancer, o altă formă de tiranie”.
• „Este nevoie de o presă independentă care nu depinde de nimeni și să fie protejată de presiuni din afară și, mai presus de orice, trebuie o implicare activă a fiecărui cetățean”.
• „La fel cum niciun om nu poate trăi fără sânge, democrația nu poate trăi fără participarea activă a cetățenilor săi, asta vrem să spunem când spunem că societatea civilă este de fapt esența democrației”.
• „Ne bazăm pe societatea civilă să scoată la iveală nedreptatea, să dea voce minorităților și grupurilor marginalizate, să ceară responsabilitate și să țină puterea sub control. Aici, în Sala Unirii, ne așteptăm de la dumneavoastră să protejați drepturile fundamentale ale femeilor, ale romilor, ale evreilor.
• Cu cât sunteți mai independenți și puternici, cu atât mai bine ne este și nouă”.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax