Afacerea PRODUSELOR TRADIȚIONALE. Cum a rămas, în cinci luni, România cu doar 30 de produse atestate din cele peste 4.000 înregistrate anul trecut

Dacă anul trecut românii se puteau lăuda cu 4.402 de produse tradiționale atestate, la cinci luni după modificarea legislației în domeniu, doar 30 au reușit să treacă de documentația stufoasă pe care producătorii trebuie să o depună autorităților și să fie atestate.

Până acum au fost depuse 51 de dosare în acest sens, dar mai bine de jumătate au fost respinse. Termenul de reatestare expiră anul acesta, pe data de 11 septembrie.

Astfel, în cinci luni au fost atestate nouă produse tradiționale de panificație (pâine secuiască de casă cu cartofi, pită pe vatră bătută, pită neagră, pupuri, colăcuț cu miere de Sântimbru, pită împletită în tavă, colac de Sântimbru, baton cu miere de Sântimbru), nouă produse din carne (printre care muști țărănesc crud afumat, tobă de casă, cârnați de porc), cinci produse din lapte (brânză de burduf, urdă, brânză telemea, etc), cinci băuturi, un produs tradițional din legume și fructe și un produs tradițional din pește.

Sursă: MADR

„După noua legislație din domeniul produselor tradiționale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alți 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arată că există mai multă rigoare în verificarea documentației și în atestarea produselor. Deocamdată au venit și cei care aveau atestatul vechi, dar și alți producători care vor să se ateste pe noile condiții.

E adevărat că acum mult mai greu pot obține atestatul de produs tradițional pentru că am introdus o serie întreagă de condiții și criterii. Aș putea spune că actualele condiții sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecția și interesul consumatorului. Dacă vrem să ieșim pe piața internațională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii.

Morărescu a precizat că mulți producători nu au o abilitate prea mare pentru scrierea unui caiet de sarcini în vederea atestării produselor tradiționale, chiar dacă sunt buni în ceea ce fac și din acest motiv specialiștii MADR au decis să-i ajute la întocmirea documentației.”Lucrurile se desfășoară un pic mai greu pentru că, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele Agricole și consiliați de cei de la direcțiile agricole vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă niște taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contra-cost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanță care are prețuri destul de mari.

Producătorii mai plătesc și costurile pentru analize și o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile și care îi duc undeva la 8-10 milioane de lei”, a explicat reprezentantul MADR.

În ceea ce privește numărul total de produse tradiționale estimat că îl va avea România după expirarea termenului limită de atestare, Morărescu a precizat că vor rămâne „doar atâtea câte trebuie”.

„E greu de spus câte vor rămâne. În primul rând, cred că trebuie lucrul bine făcut și astfel o să avem doar atâtea câte trebuie. Eu cred că toată lumea o să vrea să rezolve problema pe ultima sută de metri și de aceea am tras semnale și i-am atenționat că este posibil să apară un blocaj. Din cele peste 4.000 de produse câte erau înregistrate, unii au obținut atestatul și nu au produs niciodată pentru că nefiind un control nu au putut să se retragă sau să facă altceva”, a mai spus Morărescu.

În perioada următoare, reprezentanții MADR intenționează să organizeze o dată pe lună, în curtea ministerului, târguri de profil dedicate unei anumite regiuni din România în care să fie promovate nu numai gastronomia ci și tradiția regiunii respective.

„Ne gândeam să facem un târg în curtea ministerului, o dată pe lună, dar dedicat unei euroregiuni. Vrem să aducem nu numai tradiția ci și gastronomia regiunii respective. Poate nu ar fi rău, la fiecare eveniment să invităm și producători din altă țară vecină cu noi, Moldova și Bulgaria, să avem o colaborare, un parteneriat și să învățăm unii de la alții”, a mai arătat directorul general în Ministerul Agriculturii.

Conform condițiilor incluse pe noua legislație, pentru atestarea unui produs tradițional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziție aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepțiunea europeană acest lucru înseamnă național. Procesul tehnologic și modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradițională iar rețeta trebuie să fie transmisă de generații.

„Pentru a delimita produsul tradițional de cel industrial am limitat cantitatea de producție pentru că tradiționalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiționale, mai puțin pâine, am pus în ordin o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi și 400 de kilograme sau litri pe zi dacă are mai multe produse atestate și am trecut 365 de zile.

Pentru pâine am pus 300 kg pentru produs pe zi și 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Ca și element de noutate, noul ordin este comun cu ANPC și Ministerul Sănătății. Și este foarte important că aceste produse vor fi controlate de cele trei instituții cu atribuțiile fiecăruia, iar ANSVSA își va exercita rolul vizavi de siguranța alimentară”, a mai spus Morărescu.

Legislația în acest sector nu a mai fost modificată din 2004 și din acest motiv a apărut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care a fost publicat în data de 11 noiembrie 2013 în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare o lună mai târziu.

Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiționale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an.

Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la finele lui 2013 la 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil și nu beneficiază de protecție națională sau comunitară.