OMG dăunează grav sănătății? Cum ajung organismele modificate genetic în farfuriile românilor FĂRĂ CA ACEȘTIA SĂ ȘTIE

O parte importantă a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute și sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal șrot de soia și boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentația animalelor din ferme.

Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapița de pe piața UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia și din Canada.

Pe mesele europenilor, implicit ale românilor, ajung astfel, lapte, ouă sau brânză de la animale care au fost hrănite cu furaje obținute din plante transgenice sau chiar produse în procesul de fabricare al cărora a fost introdusă o asemenea materie primă. Dacă în cazul acestora din urmă pe etichete găsim o mențiune care atenționează consumatorul în legătură cu organismul modificat genetic (OMG) folosit, în cazul laptelui provenit de la o vacă hrănită cu OMG-uri nu este obligatorie o astfel de mențiune.

O problemă pusă în discuție de mulți dintre activiștii anti-OMG spune că dacă o persoană consumă OMG-uri atunci sănătatea sa ar avea de suferit. În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de porții de alimente care aveau un conținut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociația europeană pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însă niciun caz în care sănătatea consumatorilor să fi fost afectată strict de introducerea în alimentație a acestora.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto

„Există o foarte bogată documentație științifică ce evidențiază siguranța pentru mediu și pentru sănătatea omului a acestor produse”, a declarat pentru gândul Elena Marcela Badea, profesor universitar dr. biolog.

„Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sănătoase decât altele”, a declarat la rândul său pentru gândul directorul executiv al Asociației AgroBiotech România (asociație a producătorilor și utilizatorilor de biotehnologii agricole din România).

Spaniolii și portughezii, marii amatori europeni ai plantelor modificate genetic

Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităților de la nivel național, apoi trebuie ca specialiștii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să evalueze riscurile lor și să emită o opinie științifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică și depinde de votul Bruxelles-ului.

În prezent, sunt autorizați pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import și procesare în vederea fabricării alimentelor și a furajelor culturi de porumb, soia, rapiță, sfeclă de zahăr și bumbac – toate modificate genetic.

Porumbul aprobat la nivelul UE este dezvoltat pentru a proteja cultura de dăunători și se află și în portofoliul unuia dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească de profil. Este vorba despre MON810.

„Avantajele acestui porumb vin atunci când sunt probleme cu un anumit dăunător numit Ostrinia Nubilalis. Atunci se pot vedea diferențele de producție între un porumb convențional și un porumb modificat genetic”, a declarat pentru gândul Mihaela Vasile, public affairs specialist Monsanto.

Cartoful modificat genetic Amflora, care poate fi folosit la fabricarea diferitelor produse precum hârtia, a fost interzis de către Tribunalul Uniunii la finalul anului trecut, deși primise inițial aviz favorabil de cultivare.

Potrivit celor mai recente date, aferente anului 2010, cei mai mari amatori europeni de plante transgenice sunt spaniolii și portughezii. Aceștia se aflau la acea dată pe primele locuri între cele opt state membre UE care cultivau plante modificate transgenic pe o suprafață totală de 91.438 de hectare.

CLICK pentru a mări – situația însămânțărilor de plante modificate genetic în anul 2010

Tot în 2010, România cultiva porumb modificat genetic pe 822 de hectare. În 2014, cei doi mari jucători de pe piața de semințe care au în portofiliu un astfel de porumb, Monsanto și Pioneer, au culturi de circa 1.000 de hectare. Suprafața cultivată cu porumb în România anual ajunge însă la 2,6 milioane de hectare.

„Fermierii care aleg să cultive acest porumb modificat genetic au nevoie de autorizație de la Direcția Agricolă. După ce primești autorizația, compania Monsanto livrează acest porumb. După semănat se fac iar câțiva pași de trasabilitate și fermierul respectiv trebuie să declare suprafața cultivată la Direcțiile Agricole, respectiv noi le declarăm la Ministerul Agriculturii”, ne-a explicat reprezentantul Monsanto.

Porumbul modificat genetic nu crește mai repede, ci doar rezistă la atacul unui dăunător. „Este un porumb mai sănătos, cu mai puține micotoxine. Micotoxinele sunt produse care pot aduce cancer. Poate vă aduceți aminte de povestea cu aflatoxinele în lapte. Un porumb care are o rezistență la Ostrinia și care are acest atac de dăunător poate avea mai puține aflatoxine. Este mai sănătos„, susține, totodată, Mihaela Vasile.

Recoltele sunt utilizate, de obicei, ca hrană pentru animale sau sunt comercializate.

Peste 929 de milioane de euro pierdute de agricultori

Dacă ar adopta porumbul modificat genetic pe suprafețe mai mari, pentru a proteja culturile de atacurile dăunătorilor mai frecvente în zonele de sud, sud-est și vest, în funcție de an și de condițiile de climă, România ar obține 21,5 milioane de euro. Fără acestea, agricultorii pierd în jur de 9,4 milioane de euro pe an, conform unui studiu realizat de Universitatea din Reading din Marea Britanie.

La nivelul statelor membre ale UE, se pierd anual, conform aceluiași studiu realizat în anul 2011, până la 929 de milioane de euro pentru că nu se cultivă plante transgenice.

Sursă: EFSA/YouTube

Spre exemplu, cultivarea bumbacului ar putea aduce aproape 21 de milioane de euro pe an, în timp ce însămânțarea terenurilor cu rapiță ar putea plusa cu până la 318 milioane de euro.

România, un caz aparte în UE

Înainte ca țara noastră să devină membră a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal în România. Până în anul 2006, pe câmpurile românești se putea găsi soia transgenică rezistentă la ierbicidul glifosat.

Tot la acea vreme, România era una dintre cele nouă țări din lume unde se cultiva soia modificată genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafața pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.

Agricultorii au fost nevoiți să renunțe la aceste culturi odată cu intrarea în UE, în anul 2007, pentru că această cultură nu era autorizată. După acest moment, suprafețele de teren cultivate cu soia în România au scăzut dramatic ajungând să însumeze, în doar doi ani, 53.000 de hectare.

Soia modificată genetic și cea convențională sunt identice ca și compoziție, după cum explică pentru gândul Elena Marcela Badea. Diferența este aceea că soia trangenică un este afectată de un ierbicid.

FOTO: Mediafax Foto/AFP

„Nu există nicio diferență în ceea ce privește compoziția chimică”, spune profesorul universitar.

Soia, un furaj important pentru orice fermier, este importată în România în prezent, din Argentina, Brazilia și Statele Unite. Importurile nu se fac întotdeauna direct. Furajele pot ajunge în țara noastră și prin intermediul altor state membre UE.

În UE nu se mai cultivă la această oră soia, chiar dacă România ar avea un potențial mare la acest capitol. Se consumă însă, în continuare, soia modificată genetic.

România era, în 2008, și una dintre cele șapte țări membre UE care cultiva porumb modificat genetic, singura plantă autorizată de liderii europeni la cea dată. Celelalte state erau Spania, Cehia, Portugalia, Germania, Polonia și Slovacia.

Ce părere au europenii despre OMG-uri

Rezultatele unui Eurobarometru realizat în anul 2010 arată că 45% dintre români sunt foarte preocupați de siguranța alimentară, la egalitate cu vecinii bulgari. Între locuitorii statelor membre ale UE, cei care se preocupă cel mai mult de siguranța alimentelor sunt ciprioții (75%) și spaniolii (54%).

Sursă: Eurobarometru

Tot la aceeași dată, 19% dintre europeni asociau cu alimentele pericolul substanțelor chimice și al pesticidelor, în timp ce doar 8% se temeau de organismele modificate genetic.

Americanii sunt cei mai mari cultivatori de plante modificate genetic

La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creștere față de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulți dintre aceștia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.

Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafața era mai mare decât întreaga suprafață a terenului arabil din Uniunea Europeană.

CLICK pentru a mări – situația plantelor modificate genetic în lume și țările în care acestea sunt cultivate cel mai mult

Americanii, brazilienii și argentinienii sunt considerați a fi cei mai mari cultivatori de plante transgenice. Zeci de milioane de hectare de teren sunt cultivate anual cu soia, porumb sau cartofi modificați genetic.

CLICK pentru a mări – harta marilor cultivatori de plante modificate genetic la nivel mondial

Orezul auriu modificat genetic, proiect umanitar în Asia

Oamenii de știință nu au modificat plantele doar pentru a le veni în ajutor agricultorilor, ci și pentru a le îmbunătății calitățile nutritive și chiar pentru a le transforma în medicamente.

Un exemplu în acest sens este așa-numitul „orez auriu”, un proiect umanitar care ar putea ajuta mii de persoane din Asia. Orezul auriu, care are un conținut ridicat de beta-caroten, a fost gândit pentru a combate deficiențele de vitamina A ce duc la orbire și în cazuri extreme la moarte. Zilnic 3.000 de bebeluși mor și 500.000 orbesc din cauza lipsei vitaminei A din alimentație, conform datelor EuropaBio.

„Universități din Europa au demarat acest proiect public. Au contribuit și companiile cu gene. Au creat soiuri de orez aflate acum în câmpuri de testare din Thailanda și în mai multe țări din Asia. Este un proiect umanitar”, ne-a explicat Badea.

Plantele modificate genetic ar putea, peste câțiva ani, să ne scape și de boli. „Este un domeniu extrem de dinamic prin care omul încearcă să producă medicamente ieftine și implicit accesibile cu ajutorul plantelor”, ne-a mai spus ea.

„Probabil vor mai dura câțiva ani până când vom consuma medicamente produse de plante transgenice, pentru că medicamente produse de bacterii modificate genetic consumăm de câțiva zeci de ani”, a mai adăugat profesorul universitar.